Intervenţia francezilor în Mali riscă să implice ţara într-un război similar cu cel din Afganistan

Intervenţia militară surpriză a Franţei în Mali a reprezentat o încălcare a propriilor reguli, dar a oprit, cel puţin pentru moment, avansul fulgerător al islamiştilor radicali, ce reprezintă o ameninţare la adresa Europei.

Cu toate acestea, operaţiunea ridică problema unui conflict african, în contextul în care puterile occidentale îşi continuă lupta contra terorismului, la scurt timp după ce forţele americane şi cele franceze au ieşit dintr-un război similar din Afganistan, comentează „Washington Post“.

Participarea Franţei la acest conflict încalcă promisiunea făcută de preşedintele francez, Francois Hollande, de a încheia relaţia paternală cu fostele sale colonii africane. El a tras un semnal de alarmă asupra situaţiei periculoase din Mali încă de acum câteva luni, de când un guvern temporar a trebuit să conducă ţara după lovitura de stat din martie 2012.

Franţa se teme că un nou val de terorism poate lua naştere în Mali şi a argumentat că singura opţiune a fost aceea de a acţiona rapid, după avansul brusc al extremiştilor de săptămâna trecută. Cu toate acestea, autorităţile au recunoscut că militanţii s-au dovedit a fi mai bine armaţi decât au estimat ei.

Autorităţile franceze susţin că regiunea din nordul Mali se află sub controlul a trei organizaţii radicale, printre care şi o filială Al-Qaeda, ce plănuiesc să-şi extindă dominaţia şi asupra celorlalte zone, inclusiv asupra capitalei Bamako, punând în pericol toată ţara, dar şi statele vecine Europa şi din vestul Africii.

„Trebuie să scăpăm de acest terorism care ameninţă securitatea din Mali, siguranţa ţării noastre şi a întregii Europe“, a declarat ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Drian, cu privire la misiunea ce a început. Cu toate acestea, nu a dezvăluit momentul în care intervenţia se va sfârşi.

În ciuda promisiunii sale de a nu se amesteca în situaţia din Mali, Hollande a implicat duminică sute de forţe franceze într-o operaţiune militară, avioanele de luptă bombardând taberele de antrenament din apropiere de Gao, unul dintre cele trei oraşe ocupate de militanţi.

Familiile a opt ostatici francezi despre care se crede că sunt captivi în nordul Mali, se tem că răpitorii vor răzbuna acţiunea armatei franceze, prin uciderea ostaticilor. Temerile au crescut odată cu tentativa eşuată a forţelor franceze de a salva un agent secret ţinut captiv, tentativă soldată cu moartea agentului.

Aliaţii occidentali au oferit sprijin Franţei, dar nu trupe. „ Suntem alături de aliaţii noştri francezi şi pot conta pe sprijinul SUA“ , a declarat maiorul Forţei Aeriene americane Robert Firman, precizând că ajutorul va consta în schimb de informaţii şi logistică. Marea Britanie a fost de acord cu trimiterea unui avion pentru a transporta trupele, iar Germania a oferit sprijin politic, informează „Washington Post“.

Analistul internaţional Francois Heisbourg a rezumat poziţia francezilor astfel: „Un stat prietenos este pe punctul de a ajunge sub dominaţia jihadiştilor şi ne-au cerut să intervenim. Dacă ei sunt cuceriţi , atunci vom avea o problemă mai mare a terorismului“. El a comparat situaţia de acum cu cea din Afganistan din 2001, când trupele franceze s-au alăturat misiunii NATO de acolo.

Potrivit „Washington Post“, Franţa are 6.000 de cetăţeni, interese strategice şi economice în întreaga regiune deşertică Sahel, ce include şi Mali, interese ce trebuiesc protejate. Dar adevăratul pericol este că un stat condus de islamiştii radicali ar putea răspândi doctrina de-a lungul regiunii Sahel şi ar reuşi să atace în întreaga Mediterană.

Deocamdată, ameninţarea este limitată la Mali şi, eventual, la vecinii săi, unde teroriştii pot viza interesele occidentalilor, dar le lipsesc mijloacele prin care să provoace pagube şi în alte zone, spune analistul Sajjan Gohel. . „Dar ei sunt într-o continuă ascensiune şi nu facem decât să asistăm la un proces de talibanizare în interiorul Mali“, spune el.