INFOGRAFIE Fâşia Gaza: ce este nou într-un conflict vechi

Armele mai puternice, poziţiile mult mai radicale ale ambelor părţi şi instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu aflat încă ”în convalescenţă” după Primăvara Arabă schiţează un cadru complet nou pentru un conflict vechi de zeci de ani.

Conflictul istoric lăsat ”moştenire” de generaţii la rând de israelieni şi de palestinieni pare a fi intrat într-o etapă complet nouă. Cursa înarmării, modificările contextului geopolitic, dar şi atitudinile liderilor de ambele părţi au deschis calea către un episod dictat de coordonate complet noi în conflictul dintre evrei şi musulmani. 

Accesul Palestinei la rachete mai puternice, cu rază mai lungă de acţiune – inclusiv temutele Fajr-5 de producţie iraniană – înseamnă că aproape întregul teritoriu al Israelului se află sub ameninţare, chiar dacă şi sistemul antirachetă al statului s-a îmbunătăţit. 

Ofensiva israeliană pare ”croită” după tiparul atacului din 2008: raiduri aeriene urmate de o invazie terestră. Atunci, invazia israelienilor a determinat retragerea Hamas şi moartea a 1.400 de oameni, iar 200 de rachete au lovit Israelul. Ritmul s-a menţinut în 2010, însă anul trecut numărul rachetelor lansate de palestinieni a crescut la 600. De la începutul acestui an, palestinienii au lansat peste 900 de rachete din Gaza – dintre care mai bine de 200 doar în ultima săptămână.

Ofensivă militară pentru voturi

Orientul Mijlociu al anului 2012 nu mai este acelaşi cu cel din 2008, ultimul an în care Israelul a mobilizat o invazie militară pentru a reduce ameninţarea rachetelor din Gaza. Mulţi analişti şi diplomaţi din afara Israelului spun că ţara are nevoie de o cu totul altă abordare faţă de mişcarea Hamas şi de Palestina, bazată mai mult pe recunoaşterea şi acceptarea durerilor din trecut. 

Din punct de vedere politic, se află într-o perioadă electorală, iar o operaţiune militară aduce voturi. Hasni Abidi, expert în Orientul Mijlociu

”Israelul transmite un mesaj celorlalţi jucători din Primăvara Arabă. Geostrategic, Egiptul preşedintelui Mursi, care aparţine Frăţiei Musulmane, nu mai are nimic în comun cu cel al lui Mubarak. Din punct de vedere militar, rachetele lansate din Gaza pot atinge acum capitala economică Tel Aviv. Israelul vrea să apere acest punct”, explică Hasni Abidi, expert în Orientul Mijlociu, pentru ”Le Matin Dimanche”.  ”Din punct de vedere politic, se află într-o perioadă electorală, iar o operaţiune militară aduce voturi”, continuă el.  

Violenţele din Gaza vor slăbi tranziţia către democraţie din lumea arabă şi vor discredita vocile moderate, spun analiştii. 

”Netanyahu (premierul israelian – n.r.) plănuieşte o operaţiune în mijlocul uneia dintre cele mai delicate situaţii din întreaga regiune. Are o strategie de război fără o viziune pe termen lung, iar toate acestea se transpun în riscuri cu consecinţe sociale uriaşe pentru israelieni”, crede Ricardo Bocco, profesor în cadrul Universităţii din Geneva. 

”Ţinte mişcătoare, uitate de lume”

Rezidenţii din sudul Israelului se simţeau ţinte mişcătoare, uitaţi de guvernul lor. Uitaţi de o lume care nu voia să audă de 10 rachete care cădeau peste ei în fiecare săptămână. Gil Yaron, jurnalist

Însă, în timp ce statele din Orientul Mijlociu consideră acţiunile Isrelului ca fiind iresponsabile şi generatoare de instabilitate, vesticii se dovedesc în favoarea acţiunilor militare defensive. Mai multe puteri occidentale, printre care şi SUA, au anunţat că respectă dreptul israelului de a se apăra.

”Rezidenţii din sudul Israelului se simţeau ţinte mişcătoare, uitaţi de guvernul lor. Uitaţi de o lume care nu voia să audă de 10 rachete care cădeau peste ei în fiecare săptămână, chiar dacă omorau pe cineva doar din când în când. Netanyahu avrut doar să pună capăt acestei situaţii”, scrie jurnalistul Gil Yaron în cotidianul elveţian ”Blick am Sonntag”.  

6.500 de palestinieni şi-au pierdut viaţa în urma conflictelor din Fâşia Gaza în ultimii 12 ani.