INFOGRAFIE Cum funcţionează centrala nucleară Fukushima

Daunele produse de cutremurul de vineri la centralele nucleare ale Japoniei au făcut ca principala ameninţare asupra ţării să fie scurgerea de radiaţii nucleare, iar asta în contextul în care japonezii încearcă să îşi revină după un seism şi un tsunami devastator.

O explozie puternică ce s-a produs în interiorul clădirii de izolare a reactorului 2 a dus la incapacitatea de răcire a nucleului cu combustibil. De altfel, nivelul de radiaţii a crescut. Un incendiu a izbucnit şi la clădirea care adăposteşte reactorul 4, care nu avea combustibil în reactoarele sale, dar în clădire exista combustibil nuclear uzat, ce trebuie răcit în bazine cu apă.

În condiţii normale, barele de combustibil din miezul reactorului sunt scufundate şi răcite în apă. Problemele la centrala Fukushima au început vineri, când cutremurul şi tsunami-ul au provocat defecţiuni la sistemul de răcire. Luni, patru din cele cinci pompe utilizate pentru a injecta apă în reactor s-au defectat, grăbind topirea parţială a barelor de combustibil, care, la un moment dat, au fost pe deplin expuse la aer.

De când se află în funcţiune, de la începutul anilor '70, centrala nucleară Fukushima din Japonia utilizează şase reactoare cu apă clocotită, care se bazează pe fisiunea nucleară a uraniului pentru a genera caldură. Aburii degajaţi de apa clocotită alimentează turbine generatoare de electricitate. Reactorul se află într-un bazin din oţel beton, echipat cu un rezervor de apă proiectat să prevină supraîncălzirea, potrivit Washington Post

De la producerea cutremurului, barele de combustibil din reactoarele 1, 2 şi 3 s-au supraîncălzit din cauza lipsei de apă atât de mult, încât a fost eliberat hidrogen gazos. În cele din urmă, acesta a explodat, aruncând în aer acoperişul clădirilor 1 şi 3 şi deteriorând sistemul de răcire al unităţii 2.

Bazinele reactoarelor 1 şi 3 sunt intacte, dar există ceva probleme la clădirea 2, unde apa nu acoperă în totalitate nucleul. Inginerii încearcă să rezolve această defecţiune, pompând apă de mare şi acid boric, care acţionează pentru a reduce reacţiile de fisiune. Dacă barele de combustibil nu sunt răcite, uraniul îmbogăţit se poate topi într-un bazin de lavă radioactivă, iar aburi radioactivi se pot infiltra prin fisurile existente.

Răcirea combustibilului uzat este critică, pentru că în cazul în care ar fi expus, un foc de zirconiu ce nu poate fi stins va izbucni, cantităţi masive de radiaţii urmând să fie emise.

Cât de gravă este situaţia?

Oficialii japonezi au declarat, sâmbătă, că nivelul de radiaţii pe oră la centrala Fukushima a fost, la un moment dat, de 1.000 de ori peste nivelul  normal. Nivelul de radiaţii s-a redus duminică în mod semnificativ, dar un purtător de cuvânt a spus că aproximativ 160 de oameni au fost expuşi la radiaţii şi au fost testaţi pentru a verifica dacă sunt în pericol.

După catastrofa de la Cernobîl din 1986, mii de cazuri de cancer tiroidian au fost atribuite iodului radioactiv din stocurile de alimente. De la centrala Fukushima a fost detectată şi o scurgere de cesiu radioactiv, ceea ce creşte riscul pentru alte tipuri de cancer.  Oficialii  japonezi  au declarat că au început distribuirea de pastile pentru a bloca depunerea de iod radioactiv în  tiroida  oamenilor.

Reactoare nucleare asemeni celui din Japonia există în număr mare în zonele predispuse la cutremur. Peste 440 de reactoare asigură aproximativ 14 la sută din energia electrică din lume.