INFOGRAFIE China îşi reformează armata
0În tentativa de a-şi consolida poziţiile în regiunea Asia-Pacific, statul chinez îşi reformează din temelii şi modernizează complet armata.
Nimic nu scapă neatins în acest amplu proces de reformare şi modernizare desfăşurat sub atenta supraveghere a preşedintelui Xi Jinping. Comandamentul este restructurat, armele sunt modernizate, iar poziţiile din Marea Chinei de Sud întărite.
Încă din momentul venirii sale la putere, în noiembrie 2012, Xi Jinping anunţa că visul Chinei este de a avea o armată puternică. Sub impulsul acestui vis, Beijingul a început un amplu proces de transformare a armatei sale şi i-a pus la treabă pe producătorii de armament.
După operarea unor schimbări structurale, şi anume centralizarea forţelor armate sub o singură comandă şi reducerea numărului de regiuni militare de la şapte la patru, Xi Jinping vrea acum, în plin al 13-lea cincinal (2016-2020), să remanieze comandamentul şi să accelereze dotarea armatei cu noi arme.
Mai puţini generali
Potrivit South China Morning Post, aproape 50 de ofiţeri de rang înalt, între care 18 generali, vor demisiona în curând. Printre cei 18 generali figurează amiralul Sun Jianguo, adjunctul şefului Statului Major al Armatei. „Schimbările vizează promovarea unei noi generaţii de ofiţeri“, notează South China Morning Post, citând surse din apărare.
În paralel, producătorii din industria de apărare a Chinei lucrează de zor. Dacă altădată industria de apărare a Chinei copia echipamente militare şi arme produse de americani sau sovietici, în prezent reuşeşte să combine tehnologiile de ultimă generaţie străine cu cele proprii. Evoluţia cea mai importantă se observă în cadrul marinei şi forţelor aeriene.
Portavioane pentru marină
În numai câţiva ani, China a devenit o forţă redutabilă în Pacific. Marina chineză a fost dotată, în 2012, cu portavionul Liaoning, iar acum se pregăteşte să primească încă unul la fel. Un al treilea portavion, mai performant, este prevăzut să intre în dotarea sa până în 2021.
Avion invizibil pentru forţele aeriene
În ceea ce priveşte forţele aeriene, China s-a dotat recent cu avionul de luptă „invizibil“ Chengdu J-20. Avionul a fost prezentat oficial în noiembrie anul trecut, la expoziţia aviatică de la Zhuhai. Totuşi, analiştii sunt de părere că este prea devreme pentru a spune în ce măsură noul avion de luptă chinez se ridică la capacităţile de evitare a radarului ale Lockheed Martin F-22 Raptor, dezvoltat de forţele aeriene americane.
Totodată, China a devenit capabilă să răspundă nevoilor războiului bazat pe reţele, un concept apărut la sfârşitul secolului trecut în contextul revoluţiei digitale.
Eforturile Chinei în vederea consolidării capacităţilor militare pot fi explicate prin obiectivele sale geopolitice, apreciază profesorul Vadim Kaziulin, de la Academia de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.
„China caută să fie prima putere din regiunea Asia-Pacific. În acelaşi timp, construieşte forţe militare mobile capabile să acţioneze oriunde în lume“, a declarat Kaziulin pentru postul RT.
„Marele zid chinezec submarin“
Mai exact, Beijingul are pretenţii teritoriale în Marea Chinei şi construieşte insule artificiale în apele sale. Deşi acest lucru a generat numeroase conflicte atât cu ţările vecine cât şi cu Statele Unite, China nu intenţionează să renunţe. Acum încearcă să-şi protejeze poziţiile cu „Marele zid chinezec submarin“, care propune, potrivit constructorului, o reţea de nave şi senzori submarini capabili „să localizeze în timp real şi să urmărească ţinte la suprafaţă şi sub apă“. Acest sistem de supraveghere submarină ar putea reduce sau anula avantajul pe care îl deţin navele americane în regiunea Asia-Pacific.