În conflictul Israel-Palestina, Parisul lucrează la soluția cu două state
0Miniștrii francez și saudit de Externe s-au întâlnit la Riad pentru a pregăti o conferință internațională privind Palestina, care își propune să promoveze soluția celor două state și pe care președintele francez Emmanuel Macron o va coprezida împreună cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman în iunie, la sediul Națiunilor Unite din New York.
Demersul, care readuce în discuție soluția celor două state — una susținută constant, dar niciodată realizată — vine într-un context marcat de recrudescența violențelor în Fâșia Gaza și de eșecul soluțiilor diplomatice anterioare. Franța pare mai decisă ca oricând să își asume un rol activ, iar Emmanuel Macron a lăsat să se înțeleagă că recunoașterea unui stat palestinian este „doar o chestiune de timp”.
„Trebuie să mergem spre o recunoaștere a statului palestinian, iar în lunile următoare o vom face”, a declarat liderul de la Élysée într-un interviu televizat, subliniind că gestul nu este unul simbolic, ci parte a unei dinamici colective care ar putea încuraja și alte state să recunoască, în paralel, dreptul Israelului de a exista — un element-cheie în ecuația păcii.
Reacțiile altor state
În timp ce Statele Unite, Marea Britanie, Germania sau Japonia rămân rezervate, tot mai multe țări europene — între care Irlanda, Norvegia, Spania și, recent, Slovenia — au făcut deja pasul recunoașterii, în ciuda opoziției ferme exprimate de guvernul de la Tel Aviv. Premierul israelian Benjamin Netanyahu respinge ferm ideea unui stat palestinian, iar ministrul său de externe, Gideon Saar, consideră că orice recunoaștere unilaterală ar însemna „o recompensă pentru terorism” și un sprijin direct acordat Hamas.
Pentru Franța, miza este dublă: pe de o parte, reafirmarea unei politici externe autonome și proactive într-un spațiu geopolitic tensionat; pe de alta, sprijinirea unei soluții diplomatice de lungă durată, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate de ani. Parisul salută planul de reconstrucție a Gazei adoptat de Liga Arabă în martie, inițiat de Egipt, și subliniază necesitatea unei arhitecturi de securitate colectivă în regiune.
Reacțiile din clasa politică franceză nu au întârziat. Fostul președinte François Hollande a susținut că o astfel de recunoaștere ar avea sens doar în cadrul unui acord mai larg de recunoaștere reciprocă și de excludere a organizațiilor extremiste din viitoarea guvernare palestiniană. La rândul său, Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, a salutat anunțul, apreciind că, „în sfârșit, soluția politică începe să fie luată în serios”.
Istoricul Thomas Vescovi avertizează, însă, că recunoașterea formală, în lipsa unor măsuri concrete, riscă să rămână un gest pur declarativ. „Nu se va schimba nimic pentru palestinieni dacă nu este însoțită de acțiuni diplomatice și eventual de sancțiuni față de Israel, în cazul ocupării unor teritorii deja recunoscute ca aparținând Palestinei.” În opinia sa, adevărata provocare este reconfigurarea reprezentării politice palestiniene — o sarcină complicată atât de pierderea legitimității Autorității Palestiniene, cât și de dominația militară a Hamas în Gaza.
În fond, conferința pregătită de Paris și Riad ar putea deveni un punct de cotitură — dar doar dacă va reuși să traducă intențiile în fapte, și declarațiile în soluții viabile. Pacea durabilă rămâne, deocamdată, o promisiune fragilă între discursurile contradictorii ale actorilor globali și realitatea tragică din teren.