Impasul guvernelor occidentale cu privire la comerţul cu opiu din Afganistan

Talibanii promit şi de această dată să pună capăt comerţului ilegal cu opiu, doar că sarcina ar putea cădea mai degrabă pe umerii guvernelor occidentale, mai ales după o declaraţie a militanţilor în acest sens, relatează Politico.

 Provocarea de a opri fluxul de droguri peste graniţele vestice e însă mare dat fiind că guvernele occidentale vor trebui să aibă de-a face cu talibanii în acest scop. Talibanii au propriul impas, având în vedere că veniturile din cultivarea macului susţin economia Afganistanului şi sunt surse de subzistenţă pentru mulţi fermieri afgani.

„Afganistanul nu va mai fi o ţară cultivatoare de opiu”, a asigurat purtătorul de cuvânt al talibanilor Zabihullah Mujahid, în prima sa conferinţă de presă, adăugând: „Comunitatea internaţională trebuie să ne ajute”.

Între anii 2000 şi 2001, regimul taliban reuşise să scadă culturile de opiu cu 90%. În 2020, potrivit estimărilor ONU, Afganistanul a produs 2.300 de tone de opiu, ceea ce înseamnă mai bine de 90% din distribuţia globală ilegală a acestui drog. În ciuda prezenţei militare occidentale, producţia a atins niveluri-record şi în acest an.

Talibanii s-au mai aflat în faţa acest impas, la fel şi naţiunile occidentale care au căutat să oprească fluxul ilegal de droguri puternice prin distrugerea recoltelor, a laboratoarelor de procesare şi implementarea unor programe de susţinere a alor culturi. Dacă însă studiile arată că talibanii se bazează în principal pe taxele din comerţul legal, comunităţile rurale şi fermierii săraci depind de aceste recolte pentru subzistenţă.

Combaterea comerţului ilegal de opiu le-a adus probleme talibanilor când s-au aflat prima dată la conducerea ţării.

Dacă au sperat că vor obţine recunoaşterea diplomatică a regimului lor pentru că oferă o mână lde ajutor în stoparea comerţului ilegal cu droguri de mare risc, nu s-a întâmplat aşa, dimpotrivă, au fost loviţi de noi sancţiuni din cauza adăpostirii teroriştilor Al-Qaeda.

O consecinţă mai supărătoare a fost însă faptul că au pierdut susţinerea populaţiei îndeosebi a fermierilor pe care i-au lăsat fără surse de venit, ceea ce atârnat în balanţă când trupele internaţionale au invadat Afganistanul, înlăturându-i de la putere.

Deşi unii analişti spun că i-a afectat şi financiar, Jonathan Goodhand, de la Oriental and African Studies e de părere că motivele au fost politice pe fondul tensiunilor mari iscate în ţară şi „presiunilor în zonele rurale”.

În viitor guvernele occidentale vor trebui să finanţeze programe în agricultură pentru comunităţile sărace ce supravieţuiesc din veniturile aduse de culturile de mac, iar acest lucru va fi dificil mai ales că perioada următoare va fi marcată de instabilitate şi nu este clar ce relaţii vor stabili guvernele occidentale cu talibanii ajunşi din nou la putere.

Combaterea drogurilor „nu va constitui o prioritate pentru nimeni” în viitorul apropiat, e de părere Goodhand.

„Este una din consecinţele nedorite dintr-o listă lungă provocată de decizia dezastruoasă de retragere din Afganistan”, spune Jeremy Hunt, preşedintele Comisiei de sănătate din Camera Comunelor.

„Cultivarea opiului în Afganistan [a fost] pe o traiectorie ascendentă şi probabil că destabilizarea ţării în lunile şi anii următori, după retragerea forţelor occidentale, va avea un impact asupra nivelurilor de producţie”, a spus un purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale pentru Combaterea Criminalităţii din Marea Britanie.

Eforturile internaţionale de combatere a narcoticelor în Afganistan au eşuat anterior, experţii fijnd de părere că este nevoie de un plan economic la nivel naţional pentru a rezolva organic acestă problemă. Marea Britanie a avut un program agricol în Afganistan dar acesta i-a ajutat mai degrabă pe proprietarii de pământ decât pe fermieri şi fondurile erau ocazionale.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că ajutorul umanitar destinat Afganistanului şi acordat ONG-urilor va putea fi în final dezgheţat pentru regimul taliban în condiţiile respectării drepturilor civile şi asigurării că ţara nu e platformă pentru terorism şi droguri.

„Nu poate deveni un narco-stat, fetele trebuie să aibă parte de educaţie până la 18 ani şi aşa mai departe”.

Andrew Mitchell, deputat conservator şi fost secretar internaţional de dezvoltare, a declarat că negocierea cu noul „guvern de facto” este singura opţiune pentru a evita pierderea a 20 de ani de câştiguri în dezvoltare. "Comunitatea internaţională trebuie să abordeze problema cu talibanii pe bază contractuală", a spus el.

Crispin Blunt, fost ministru conservator şi preşedinte al unui comitet pentru reforma în materie de droguri, a declarat că fermierilor afganilor ar trebui să li se permită să producă opiu legal, cu salvarea infrastructurii.

Problema drogurilor din Afghanistan este, de asemenea, o preocupare pentru China. Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat la începutul acestei luni: „Purtătorii de cuvânt ai talibanilor au menţionat ... că Afganistanul va înceta să mai fie un centru de cultivare a opiului şi a comerţului cu droguri - acest lucru este un indicator pentru o direcţie corectă în viitor”.