Harta vechiului Ierusalim, pe un mozaic bizantin din secolul al VI-lea

Un valoros mozaic din secolul al VI-lea reprezentând  o hartă a Oraşul Vechi din Ierusalim împodobeşte astăzi interiorul unei biserici ortodoxe din Madaba, o localitate din Iordania. Odinioară, acest uriaş mozaic era pardoseala unei biserici bizantine din secolul al VI-lea din Madaba,  care se afla în centrul Imperiului roman de Răsărit, creştinat.

Mozaicul prezintă întreaga Ţară Sfântă, deşi mai multe zone geografice nu au supravieţuit, lăsând goluri mari în hartă. Oraşele sunt semnalate prin turnuleţe, un mare ajutor pentru cercetătorii care nu cunoaşteau decât câteva dintre ele din scrierile de-atunci, dar nu ştiau unde erau aşezate. Ierusalimul ocupă un loc central în mozaic, disproporţionat faţă de restul hărţii, dar proporţională cu importanţa sa istorică şi spirituală Detaliile Oraşului Sfânt sunt remarcabile, foarte aproape de a putea fi identificate cu ceea ce există astăzi.

Un tur al Oraşului Sfânt  cu ajutorul… hărţii antice

    Oraşul din secolul al VI-lea a fost o extindere a  Aelia Capitolina, cum a fost botezat Ierusalimul de romani. Chiar dacă perspectiva şi proporţiile folosite de artist sunt ciudate, se poate face şi azi un tur al Oraşului Vechi după această hartă. Astfel, potrivit mozaicului, la nord a existat cea mai mare şi cea mai importantă poartă a oraşului care corespunde Porţii Damasc de astăzi. Dincolo de poartă se afla o piaţă ovală, descoperită în urma săpăturilor din 1970 şi un turn roman se găseşte şi acum în acelaşi loc. Coloana înaltă din piaţă avea în vârf statuia unui împărat (probabil Hadrian), scoasă în secolul al IV-lea când creştinismul a devenit religia Imperiului.

Denumirea arabă a porţii, Bab el Amud – Poarta Coloanei -  arată că această coloana se mai găsea acolo în secolul al VII-lea când oraşul a fost cucerit de arabi. Ea reprezenta punctul central de la care se făceau măsurătorile. Astfel, o piatră de hotar pe şoseaua Ben Guvrin, la sud de Valea Elah indica faptul că te aflai la 24 de mile romane de la AEL CAP (Aelia Capitolina).

   Din piaţă porneau două străzi în direcţia nord-sud.  Cea situată mai la răsărit corespunde cu actuala stradă El Wad, făcând o curbă în jos de la Poarta Damasc la Zidul Plângerii.. Cealaltă este faimoasa Cardo (Maximuus). Una dintre coloane ale colonadei poate fi văzută în  minuscula capelă catolică, la cea de a VII oprire a Calvarului, dar mult mai cunoscută este linia coloanelor restaurate, pietrele  pavamentului şi drumeagul lateral care taie cartierul evreiesc. Se regăseşte pe hartă, dar mai scurtată strada care uneşte Poarta Leului cu strada El Wad.

    Locul Muntelui Templului, o suprafaţă de 35 de acri, este prezentat doar ca o fâşie îngustă. Poarta Iaffa din vest este situată în partea de jos a mozaicului. Strada care se îndreaptă spre est de la poartă este “decumanus”- ul roman care se întretaie cu Cardo într-un loc denumit patru coloane (tetrapylon),

Se mai vede şi astăzi în interiorul unui magazin de cafea, în piaţa arabă, lângă întretăierea străzii David cu şoseaua Cartierul evreiesc.  Strada din apropiere  care se afla în spatele a două turnuri cu geamuri,  era odinioară parte din citadela lui Herodot cel mare (azi Muzeul Turnul lui David). Unul din turnuri există şi azi, celălalt dispăruse când harta a fost realizată.

Clădirile cu acoperişuri roşii de pe hartă indicau biserici şi două dintre ele pot fi identificate şi astăzi, una dintre ele fiind Biserica Sfântului Mormânt. Cea de a doua a fost bazilica Noua Biserică, din care au rămas doar câteva rămăşiţe. Mai pot fi identificate multe alte clădiri şi locuri.

   De-a lungul timpului, în Israel şi în ţările vecine care odinioară făceau parte din Palestina antică, au fost descoperite numeroase mozaicuri, numai în Israel 10 în ultimii ani Recent s-a găsit un minunat mozaic reprezentând păsări în deşertul Neghev, lângă kibuţul Beit Kama. Aceste mozaicuri se găseau atât în sinagogi cât şi în biserici creştine.