Germanii evrei care au tradus testamentul politic al lui Hitler

În momentul izbucnirii celui de-al doilea război mondial, circa 10.000 de germani şi austrieci au trecut de partea Aliaţilor, luptând cot la cot cu britanicii pentru înfrângerea armatei naziste. Ei erau cunoscuţi sub numele de "armata celor mai loiali duşmani arieni ai Regelui", scrie BBC News.

La 65 de ani de la sinuciderea lui Adolf Hitler, două cărţi de momorii vin să arunce puţină lumină asupra unui grup mai puţin cunoscut.

Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a creat o adevărată frenezie a înrolării în Europa. Printre cei care au ales să ofere o mână de ajutor armatei britanice s-au aflat şi circa 10.000 de germani şi austrieci, mare parte dintre ei evrei.

Printre aceştia s-a numărat şi Herman Rothman, un evreu născut şi crescut la Berlin. Acesta a ajuns în Marea Britanie când avea doar 14 ani, fugind de persecuţia nazistă.

Testamentul politic al lui Hitler a fost găsit cusut în căptuşeala unei haine

În octombrie 1945, Rothman împreună cu alţi câţiva germani evrei au primit sarcina de a traduce testamentul politic al lui Adolf Hitler. Liderul nazist şi-a redactat ultimele dorinţe pe 29 sau 30 aprilie 1945, cu puţin timp înainte de sinucidere.

Rothman are acum 85 de ani şi-a povestit memoriile din acea vreme într-o carte numită "Testamentul lui Hitler". Acesta a devenit cetăţean britanic la doi ani de la finalizarea războiului.

"Nu m-am îndoit niciodată că regimului lui Hitler avea să ducă la o exterminare în masă a celor care aveau să i se opună Fuhrer-ului, aşa că am făcut tot ce am putut pentru că regimul acela să ia sfârşit cât mai curând. Toţi cei care scăpaseră din Germania nazistă gândeau la fel", a declarat acesta, citat de BBC News.

Rothman s-a înrolat în armata britanică în 1944 şi a ajuns să lucreze în serviciile de contra-spionaj, şi datorită cunoaşterii perfecte a limbii germane.

În timp ce lucra la lagărul Fallingbostel din Gemania, pe mâna sa au ajuns documente care conţineau ultimele dorinţe ale Fuhrer-ului. Rothman a fost trezit în mijlocul nopţii după ce un bărbat fusese arestat, iar în căptuşeala hainei sale se descoperiseră o serie de documente redactate în germană. Ulterior, documentele s-au dovedit a fi testamentul politic al lui Hitler şi addendum-ul lui Goebbel. Hitler redactase trei copii ale testamentului său. Cea expusă la Muzeul Războiului din Londra este cea tradusă de Rothman.

"Testamentul politic al lui Hitler avea semnătura lui pe el. Cred că a vrut cu acest ultim gest să impresioneze poporul german", a declarat acesta.

Schimbare de identitate

Un alt german care a luptat pentru Marea Britanie a fost Claus Leopold Octavio Ascher, care a devenit ulterior Colin Edward Anson.

A plecat din Germania înainte de a face 17 ani. Tatăl său era un oponent vocal al lui Hitler. A fost arestat în septembrie 1937, dus în lagărul de concentrare de la Dachau, unde a şi decedat o lună mai târziu.

Ascher a ajuns în marea Britanie în 1939 şi s-a oferit voluntar. "Simţeam ca mulţi alţi refugiaţi că situaţia mă privea personal şi nu aveam de gând să-i las pe alţii să o rezolve", a declarat acesta. Acum, fostul evreu german locuieşte în Hertfordshire. La cei 88 de ani ai săi a redactat o carte în care vorbeşte despre experienţa săi din acei ani crânceni: "German Schoolboy, British Commando".

Majoritatea germanilor sau austriecilor care au luptat de partea britanicilor în cel de-al doilea război mondial au făcut parte dintr-o unitate specială, numită 3 Troop Commando. Aceştia au fost puşi să-şi schimbe numele cu variante cât mai britanice, păstrându-şi iniţialele din numele germane. Ascher şi-a luat numele de Anson deoarece atunci când a fost pus să-şi creeze noua identitate un avion de comunicaţii Anson survola zona.

Acesta a luat parte la invadarea Siciliei, s-a alăturat trupelor britanice în raidurile asupra Iugoslaviei Albaniei şi a  participat, de asemenea, la eliberarea insulei Corfu.

"Faptul că luptam împotriva alor mei, împotriva germanilor, l-am conştientizat mai târziu, când am luat prizonieri", declară acesta. Recunoaşte că nu i-a învinovăţit pe cei care au luptat în armata germană nazistă. "Ce altceva ar fi putut face având în vedere circumstanţele? Au fost chemaţi şi şi-au făcut datoria, aşa cum au crezut de cuviinţă. Erau puţine ocazii pentru a alege o altă cale de a acţiona", mărturiseşte Anson, fost Ascher.