Fratele lui Berlusconi a luat mită?

Paolo Berlusconi a fost denunţat de un prieten că ar fi primit bani pentru a ajuta o firmă să-şi extindă afacerea în România. Compania Research Control System (RCS), care vinde echipamente electronice de interceptare, urma să primească în România un contract în valoare de 120 de milioane de dolari.

Paolo Berlusconi, fratele premierului italian Silvio Berlusconi, este anchetat în prezent pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un scandal care se întinde până în România, scrie presa italiană.

Conform cotidianului „Il Giornale", fratele lui Berlusconi ar fi primit 560.000 de euro de la omul de afaceri Fabrizio Favata, despre care „Corriere della Sera" spune că ar fi prietenul său. Banii proveneau de la Roberto Raffaelli, deţinătorul companiei RCS, care dorea să câştige un contract în România. Ca să meargă afacerea mai repede, Raffaelli şi-a oferit serviciile şi pe plan local.

Recompensa din România

Potrivit presei italiene, fratele premierului italian a primit „cadou" de la Raffaelli nişte interceptări ilegale, pe care le-a publicat în cotidianul său „Il Giornale", care apare la Milano. Caseta i-a fost adusă chiar de Fabrizio Favata şi conţinea o conversaţie din 2005, dintre doi politicieni aflaţi în opoziţie faţă de partidul premierului Berlusconi.

Citeşte şi:

Italia: România la un pas de "Il Watergate italiano"

Berlusconi limitează interceptările telefonice

În momentul interceptării, Piero Fassino, liderul Partidului Democratic de Sânga, şi Giovanni Consorte, fostul preşedinte de la Unipol, un trust de asigurări apropiat comuniştilor, tocmai se bucurau că Unipol preluase o bancă. Fiind vorba de una dintre cele mai mari bănci italiane, Banca Nationale del Lavoro, faptul că Fassino exclamă 

„Avem o bancă!" era chiar foarte semnificativ din punct de vedere al alianţelor politice. După apariţia „dezvăluirilor" din „Il Giornale, informaţia a avut ca efect scăderea semnificativă în sondaje a partidului condus de Fassino, chiar într-o perioadă electorală.

Pentru acest ajutor, Roberto Raffaelli urma să primească drept recompensă contractul din România. Criza a făcut însă ca intermediarul, Fabrizio Favata, să ajungă în stare de faliment.

Disperat, el l-a sunat pe Roberto Raffaelli şi i-a cerut 300.000 de euro. Cum acesta l-a refuzat, Favata l-a şantajat, ameninţându-l că va dezvălui afacerea din 2005. Dar Raffaelli s-a adresat Procuraturii. Fabrizio Favata a fost arestat în octombrie 2009 şi este în prezent acuzat de dare de mită şi şantaj.

Paolo nu recunoaşte

La presiunile anchetatorilor, el a recunoscut că, în 2005, a primit caseta cu interceptările de la Raffaelli şi a dus-o la una dintre vilele particulare ale familiei Berlusconi, din Arcore.

Acolo i-a înmânat-o personal lui Paolo Berlusconi şi a asistat la vizionarea ei repetată, atât de către Paolo, cât şi de Silvio Berlusconi. Fratele premierului declară însă că, deşi a primit interceptarea, nu a ştiut că a fost înregistrată în mod ilegal.  

Bumerangul interceptărilor

Firma Research Control System, cu sediul în Milano, este specializată în distribuirea de echipamente pentru interceptarea convorbirilor telefonice şi a mesajelor electronice şi are contracte cu mai mult de jumătate dintre procuraturile din Italia. RCS nu a mai apucat să intre pe piaţa românească, din cauza faptului că la  Bucureşti a venit la putere un Guvern „mai puţin favorabil" (Guvernul Tăriceanu-n.r), scrie „Corriere della Sera".

Cu toate că familia Berlusconi are afaceri media şi s-a folosit în mai multe rânduri de interceptările telefonice chiar pentru a-şi discredita adversarii. Acum, Il Cavaliere a avansat Senatului spre dezbatere un proiect de lege care îngrădeşte dreptul magistraţilor de a dispune interceptări telefonice şi al jurnaliştilor de a le publica.

Dacă va fi aprobată, legea va afecta sute de anchete penale aflate pe rol, inclusiv unele care ar putea viza membri ai cabinetului. Una dintre ele se referă la acordarea de contracte pentru lucrări publice. Colateral, premierul apare adesea în înregistrările care ajung în presă. Anul trecut, autorităţile italiene au monitorizat peste 112.000 de telefoane.