FOTO VIDEO Povestea celor doi vulcani care au îngrozit lumea zilele acestea

Vulcanul Anak Krakatoa a îndoliat zilele acestea Indonezia, iar Etna le-a stricat Crăciunul sicilienilor. Vulcanul din Sicilia ar putea provoca un tsunami devastator în Marea Mediterană.

Autorităţile indoneziene au ridicat joi nivelul de alertă pentru vulcanul Anak Krakatoa, la câteva zile după ce erupţia acestuia a produs, sâmbătă,  un tsunami ce a provocat moartea a peste 430 de personae şi a rănit mai bine de 1500. "Din cauza alertei roşii cauzate de cenuşa vulcanului Krakatau, toate zborurile au fost redirecţionate", a anunţat Agenţia indoneziană de controlează traficul aerian, AirNav, într-un comunicat oficial.

Potrivit legedei indoneziene, vulcanul a fost „născut“ de legendarul Krakatoa şi a ieşit din apă în urmă cu 90 de ani. Activitatea acestuia este urmărită îndeaproape de un deceniu. Anak Krakatoa, care în indoneziană înseamnă „copilul“ lui Krakatoa, a devenit deosebit de activ începând din luna iunie.  

Potrivit specialiştilor, Anak Krakatoa s-a format în jurul anului 1928 în caldeira vulcanică a Krakatoa, un vast bazin rezultat în urma unei erupţii ce provoacă afundarea vârfului unui vulcan. Krakatoa a cunoscut în anul 1883 un episod catastrofic. Existenţa lui Anak Krakatoa a debutat în mediul submarin, iar în jurul anului 1928 craterul său a apărut la suprafaţa apei. El s-a transformat într-o mică insulă vulcanică, al cărei crater ajunge în prezent la o altitudine de 300 de metri deasupra nivelului mării.

Pe această insulă nu locuieşte nicio persoană, însă vulcanul este o destinaţie turistică populară şi constituie un subiect important de interes pentru vulcanologi.

Vulcanul face parte din Parcul Naţional Ujung Kulo înscris în patrimoniul UNESCO pentru "frumuseţea sa naturală" şi "flora şi fauna foarte diverse, ce amintesc de evoluţie permanentă a proceselor geologice".

Când Krakatoa a intrat în fază de erupţie la 27 august 1883 a aruncat în aer o coloană de cenuşă până la 20 de kilometri înălţime şi a fost înregistrată o serie de explozii puternice auzite în Australia şi până la o distanţă de 4.500 de kilometri, în apropiere de Insula Mauritius.

Din cauza cantităţii mari de cenuşă proiectată pe cer, timp de două zile regiunea a fost cufundată în întuneric, notează AFP. Anul următor, din cauza prafului din atmosferă, apusurile şi răsăriturile de soare din întreaga lume au fost spectaculoase. Timp de mai mulţi ani tiparele meteorologice au fost perturbate de acest eveniment. Tsunamiul provocat de erupţie a fost una dintre cele mai grave dezastre naturale de pe planetă înregistrându-se peste 36.000 de morţi.

Sâmbătă, o porţiune masivă de teren de pe un versant al insulei vulcanice Anak Krakatoa s-a prăbuşit în ocean declanşând tsunamiul care a lovit Indonezia, provocând moartea a peste 430 de persoane, au precizat luni autorităţile şi oamenii de ştiinţă, potrivit Reuters.

Etna poate provoca un tsunami devastator în Meditarane

Muntele Etna din Italia, cel mai înalt, 3300 de metri,  şi mai activ vulcan din Europa, a erupt luni, expulzând o coloană uriaşă de cenuşă în atmosferă şi determinând închiderea aeroportului Catania, situat pe coasta estică a Siciliei, potrivit Reuters. O serie de aproximativ 130 de mişcări telurice, cea mai puternică având magnitudinea 4,8 s-au înregistrat în regiunea vulcanului. Unele clădiri au fost afectate, iar localităţile din apropiere vulcanului au fost acoperite cu cenuşă. Cutremurul a provocat panică printre localnici, mulţi dintre ei ieşind pe străzi.Seismul s-a simţit şi în Catania, care are peste 300.000 de locuitori.

În fiecare an, Etna se deplasează cu câţiva milimetri spre Mediterana. În viitor, un versant al vulcanulului s-ar putea prăbuşi în mare, ceea ce ar provoca un tsunami. Cercetătorii au încercat să înţeleagă de ce se întâmplă acest fenomen. Ei spun că nu magma este cea care produce deplasarea vulcanului, ci mai degrabă gravitaţia.

Versantul sud-estic alunecă spre mare

Echipa de cercetători de la GEOMAR, un institut oceanografic din Kiel, Germania, a studiat deplasarea coastei de sud-est a vulcanului. Pe acest versant, ei au amplasat transpondere - nişte aparate electronice capabile să depisteze cea mai mică mişcare.

„Studiul arată că versanul alunecă spre mare şi că această mişcare afectează o zonă mult mai extinsă decât credeam”, a explicat, pentru site-ul american Inverse, Morelia Urlaub,  principala autoare a acestui studio. A înţelege cum se deplasează Etna este crucial, pentru că prăbuşirea vulcanului în mare ar putea antrena o catastrofă naturală de proporţii.

Într-un alt studiu recent, publicat în primăvară, o echipă de cercetători a analizat mişcările vulcanului Etna cu ajutorul GPS-ului. Potrivit calculelor făcute de oamenii de ştiinţă, vulcanul se deplasează cu 14 milimetri pe an. 

Este o alunecare imperceptibilă, dar nu e lipsită de riscuri. „S-a întâmplat deja ca vulcanii instabili să se prăbuşească”, subliniază Morelia Urlaub. „Riscul este ca versantul Etnei să se prăbuşească şi să antreneze o alunecare de teren. Cum vulcanul este aproape de mare, asta ar putea provoca un tsunami”, spune cercetătoarea.