FOTO VIDEO Argentina, din nou în pragul falimentului. Statul nu poate plăti datorii în valoare de 1,3 miliarde de dolari

Falimentul suveran din 2001 al Argentinei, rămas emblematic pentru problemele financiare care pot îngenunchea o ţară, încă îşi spune cuvântul asupra economiei statului. Argentina trebuie să achite, până la 15 decembrie, o datorie rămasă încă de pe vremea când a intrat în incapacitate de plată, în urmă cu aproape 12 ani.

Argentina cel mai probabil că va intra iar în incapacitate de plată a datoriei suverane, au anunţat anaiştii agenţiei de evaluare financiară Fitch. Scadenţa datoriei în valoare de 1,3 miliarde de dolari este 15 decembrieşi trebuie achitată către creditorii internaţionali (în acest caz este vorba despre mai multe fonduri de hedging) care deţineau obligaţiuni suverane argentiniene în momentul în care statul a intrat în incapacitate de plată.

În momentul de faţă, Argentina se află în proces de contestare a deciziei unei instanţe din New York, care a hotărât luna aceasta că Guvernul de la Buenos Aires este bun de plată, după două tentative eşuate de restructurare a datoriilor către aceşti creditori.

Intrarea în incapacitate de plată a unui stat înseamnă că acesta nu mai are fondurile necesare pentru a-şi rambursa datoriile şi dobânzile aferente, pentru a-şi răscumpăra obligaţiunile guvernamentale emise şi pentru a achita pensiile şi salariile bugetarilor. Potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody's, „o ţară intră în incapacitate de plată atunci când ratează sau amână achitarea unei rate dintr-un împrumut sau a dobânzii acesteia". Cauzele care împing statul în incapacitate de plată variază: deficite bugetare mari, fluctuaţiile cursurilor valutare sau pur şi simplu supraîndatorarea. Practic, statul declară faliment.

Ţări care au fost în incapacitate de plată

ţara                       anul           datoria*
Pakistan              1998            1,6
Rusia                   1998           72,2
Ucraina                1998           1,2
Venezuela           1998          0,27
Ecuador               1999           6,6
Peru                     2000           4,8
Ucraina               2000          1,6
Argentina            2001           93
Moldova              2001        0,145
Uruguay              2003           5,7
Republica
Dominicană       2005           1,6
Belize                  2006          0,242
Seychelles         2008           0,78
Ecuador             2008            10
Jamaica             2010           13,4

*miliarde de dolari

Până astăzi, deşi au existat mai multe cazuri de intrare în incapacitate de plată, niciunul dintre statele respective nu a ajuns în situaţia de a nu-şi putea achita salariile, pensiile sau beneficiile sociale. 

Efectele falimentului

Chiar şi aşa, consecinţele sunt drastice. Moneda se depreciază puternic şi investitorii încearcă să vândă cât mai repede moneda statului deficitar. Ţara care nu-şi mai poate plăti datoriile în niciun caz nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele internaţionale până când nu va reuşi să recapete încrederea investitorilor prin reforme şi consolidare fiscală, ceea ce poate dura mulţi ani. Argentina nu se bucură nici în momentul de faţă, la aproape 12 ani de la incapacitatea de plată, de acces pe pieţe.

Cei care resimt cel mai puternic efectele intrării în incapacitate de plată sunt cetăţenii. Inflaţia explodează, iar deprecierea monedei îi loveşte puternic pe cei care au credite în valută. Toate acestea duc la o diminuare acută a veniturilor la bugetul statului în cauză.

Măsurile adoptate ulterior de guvernele naţionale sunt determinante pentru viitorul economic al statului respectiv. În 1998, Rusia, Pakistan, Ucraina şi Venezuela s-au găsit în această situaţie. În momentul în care a intrat în incapacitate de plată, Rusia avea datorii scadente în valoare de 72,7 miliarde de dolari, pe care le-a restructurat în august 1999 şi februarie 2000. Toate cele patru state au reuşit să-şi restructureze datoriile până în 2000.

Istoria restructurărilor

Pentru alte state redresarea este însă mai dificilă. În 2001, Moldova şi Argentina nu ­şi-au mai putut rambursa datoriile. Vecinii noştri de peste Prut nu şi-au răscumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 145 de milioane de dolari scadente în iunie 2001. Deşi la scurt timp a început să-şi achite datoriile, în iunie 2002, după ce răscumpărase aproximativ 50% din obligaţiunile care depăşiseră scadenţa, Moldova a intrat iar în incapacitate de plată. 

În 2003, criza din Argentina s-a extins şi în Uruguay. Ţara a intrat în incapacitate de plată în aprilie şi a prelungit perioada de rambursarea a împrumuturilor cu cinci ani.

Falimentul Argentinei a rămas, până astăzi, emblematic din cauza situaţiei delicate şi a modului în care aceasta a fost rezolvată. În 2002, statul a anunţat că nu va mai efectua nicio plată pentru datoria de 95 de miliarde de dolari pe care o avea. Ţara trecea printr-o criză economică începută la mijlocul anilor '90, devenită recesiune între anii 1999-2002. Guvernul a sistat plăţile către creditorii externi (printre care Fondul Monetar Internaţional şi state precum SUA, Germania, Canada, Japonia, Austria, Franţa şi Rusia).

Există viaţă şi după faliment

Guvernanţii argentinieni au apelat la rezervele monetare ale băncii centrale şi, până la începutul lui 2006, şi-au achitat toate datoriile către FMI. La 3 ianuarie 2006, statul a plătit o rată-gigant în valoare de 9,54 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 8,8% din datoria publică totală a Argentinei. Rezervele băncii centrale au fost diminuate cu o treime, însă statul a economisit aproape un miliard de dolari evitând plata unor dobânzi. În iunie 2010, Argentina şi-a restructurat o parte din datorie, în valoare de 12,2 miliarde de dolari.

Astfel, ponderea datoriilor restructurate a ajuns la 92,6% din total. La sfârşitul lui 2010, mai multe state (SUA, Germania, Canada, Japonia, Austria, Franţa şi Rusia) care au de încasat 6,7 miliarde de dolari de la acest stat au început negocierile pentru restructurare, însă după condiţiile Argentinei: fără implicarea FMI.