FOTO Femeia în alb, simbolul mişcării de contestare a regimului aflat la putere de 30 de ani în Sudan. Oamenii au ieşit în stradă furioşi pe triplarea preţului pâinii

O femeie îmbrăcată în alb şi cu degetul arătător îndreptat spre cer în semn de chemare la revoltă a devenit simbolul mişcării de contestare din Sudan, care a început după ce Guvernul local a decis să tripleze preţul pâinii.

Îmbrăcată în alb la protestul desfăşurat duminică la Khartoum, capitala Sudanului, Lana H. Haroun a urcat pe o maşină, a ridicat degetul arătător spre cer şi a strigat „Thawra!“ („Revoluţie“).

Surprinzând momentul, mulţimea adunată l-a distribuit entuziasmant pe reţelele de socializare. Unii au numit-o un simbol al „kandakas“, femeile care protestează pentru a-şi exprima nemulţumirile.

Ţinuta sa aminteşte de „marile mişcări populare care au contribuit la doborârea regimurilor militare“ din Sudan, subliniază cotidianul francez „Le Monde“.

Sudanezii cer din 19 decembrie 2018 plecarea de la putere a lui Omar al-Bashir, care conduce cu o mână de fier de aproape 30 de ani. Ultimele cinci zile au fost foarte tensionate, fiind marcate de proteste de amploare la Khartoum.

„Poporul vrea căderea regimului“, scandează manifestanţii, făcând semnul victoriei.

Ei îndeamnă armata să li se alăture. De la izbucnirea contestării, armata s-a ţinut departe de proteste, spre deosebire de puternicul serviciu de informaţii (NISS) şi forţele de poliţie antirevoltă, constată AFP.

Circa 32 de persoane au fost ucise, potrivit autorităţilor. Human Rights Watch (HRW) evocă cel puţin 51 de morţi.

Acţiune de protest la Khartoum FOTO EPA-EFE

Apel la schimbare

Declanşate de decizia Guvernului de a tripla preţul pâinii, într-un context economic dificil, manifestaţiile s-au transformat rapid într-o mişcare de contestare a lui Omar al-Bashir.

Amputat de trei sferturi din rezervele sale de petrol, în urma independenţei Sudanului de Sud, în 2011, Sudanul se confruntă cu o inflaţie de aproape 70% şi cu un grav deficit de devize străine.

Manifestaţiile din ultimele zile au coincis cu întreruperi de curent electric în toată ţara, pe care Ministerul Energiei le-a atribuit unei probleme tehnice.

De la începutul mişcării, al-Bashir, care se confruntă cu cea mai importantă provocare de când a ajuns la putere, potrivit unor experţi, a refuzat să demisioneze. După ce a încercat să reprime contestarea prin forţă, el a instaurat starea de urgenţă în întreaga ţară, la 22 februarie.

Mobilizarea a scăzut puternic, de atunci, până sâmbătă, data marcării revoltei din 6 aprilie 1985, care s-a încheiat cu răsturnarea regimului preşedintelui Jaafar al-Nimeiri.

„Poporul sudanez a arătat o rezistenţă remarcabilă în faţa obstacolelor extraordinare cu care s-a confruntat în ultimii ani“, a apreciat  duminică Uniunea Europeană (UE), catalogând adunările din ultimele două zile drept „fără precedent“.

UE aşteaptă ca Sudanul să răspundă „apelului la schimbare“ printr-un angajament de a efectua „reforme esenţiale“.