Femeile-victime ale războiului din Irak

Între 2003 şi 2007, peste 4.000 de irakience au dispărut din ţara lor aflată pe atunci în război. Cele mai multe au căzut pradă traficului uman şi reţelelor de prostituţie.

Un studiu britanic arată că în majotitatea cazurilor este vorba de adolescente care ajung să fie exploatate sexual după ce sunt răpite de membri ai unor reţele foarte bine puse la punct. În cazurile mai nefericite, nu o dată se dovedeşte că tinerele au fost vândute chiar de către propriile familii.

20% dintre ele au sub 18 ani, iar anchetele organizaţiilor de apărare a drepturilor omului arată că ele ajung victimele reţelelor de profil chiar pe teritoriul statului irakian. Este vorba în primul rând de tinere care şi-au părăsit familiile din cauza abuzurilor suferite - mariaj forţat, violenţe domestice.

Urmează apoi tinere irakience răpite în locuri publice, cum ar fi transportul în comun sau pieţele aglomerate. Ulterior, traficanţii le negociază preţul, după care ele pot să ajungă la destinaţii îndepărtate, în ţări aflate la mii de kilometri distanţă, fără să mai aibă vreodată posibilitatea de a-şi revedea pământul natal.

Nu puţine sunt cazurile în care răpitorii se folosesc de avocaţi. Aceştia au rolul de a atrage tinere vulnerabile, cărora le promit fie căsătorii avantajoase, fie un post „călduţ" de fată de serviciu în familia unor oameni înstăriţi. Tinerele ajung astfel să-şi abandoneze oraşul sau chiar ţara pentru o iluzorie siguranţă.

La răpirea irakiencelor pot contribui şi şoferii de taxi care, evident, îşi au procentul lor în urma trocului inuman. Sau pot lua parte alte femei care au rolul să le convingă pe victime să accepte condiţiile puse de traficanţi.

Forţate să se prostitueze în Siria

Sunt apoi irakiencele care s-au refugiat din cauza războiului şi care, din cauza lipsei celor mai elementare mijloace de susţinere materială, au ajuns în reţelele de prostituţie din Siria. În această ţară, numărul refugiaţilor irakieni depăşeşte pragul de 1,5 milioane, astfel că cel al femeilor trimise „la produs" ajunge la 50.000, potrivit unor estimări ale organizaţiei Amnesty International.

Nu este ceva neobişnuit ca familiile tinerelor să le îndemne la prostituţie. La fel, au fost întâlnite cazuri în care adolescente din Irak au fost abandonate la frontiera cu Siria. Ele sunt apoi „recuperate" de traficanţi care, în cazurile mai fericite, le fac rost de documente false pentru a putea rămâne „legal" la Damasc.

Nuntă vineri, divorţ duminică

Ceva mai „discretă", o altă formă de exploatare sexuală are loc în rândul refugiaţilor irakieni : ceea ce se numeşte „muta'a" sau „căsătoria de vară", ori, mai pe scurt, „mariaj de weekend". Aşa cum îi spune şi numele, este vorba de o ceremonie de câteva minute prin care o tânără este dată temporar „soţului", contra unei sume oferite părinţilor.

Evident, este vorba tot de o formă de exploatare sexuală, ce se intensifică în timpul verii, odată cu sosirea turiştilor din Golf. „Căsătoriile", care pot dura doar trei zile, nu permit tinerelor „soţii" să beneficieze de vreun drept legal presupus de un mariaj încheiat în condiţii normale, cum ar fi dreptul la moştenire sau la pensie alimentară.