Europa faţă cu reacţiunea
0"Europa va răspunde dorinţelor arzătoare ale cetăţenilor şi pentru a promova economia europeană, şi pentru a apăra valorile europene", afirma premierul portughez, Jose Socrates, la
"Europa va răspunde dorinţelor arzătoare ale cetăţenilor şi pentru a promova economia europeană, şi pentru a apăra valorile europene", afirma premierul portughez, Jose Socrates, la ceremonia de semnare a Tratatului European de la Lisabona. Indiferent de împachetarea discursivă, UE are nevoie de întăritoare - recte integratoare. Unul este Tratatul proaspăt semnat.
Europa unită în vorbe trebuie să fie mai puternică în fapte sau... Fiindcă se află în competiţie cu alte conglomerate economico-politice. La începutul acestui an, statele Asociaţiei Naţiunilor Sus-Est Asiatice (ASEAN) au decis să elaboreze o "Constituţie", care să dea şi o dimensiune politică unei integrări economice tot mai avansate. Indonezia şi Malaysia sunt în competiţie pentru integrarea economică a lumii islamice.
Osatura este asigurată de conductele de petrol arab şi asiatic. Dar integrarea nu are doar coordonate geografice ori religioase. Brazilia-Rusia-India-China formează primul cvartet al aşa-numitelor economii emergente, care îşi aruncă tot mai multe punţi. După ele vin Mexic, Africa de Sud, Turcia sau Vietnamul.
NAFTA, acordul de liber-schimb de pe continentul nord-american, conceput iniţial doar ca o imensă piaţă liberă, începe să capete, timid, primele trăsături politice. La summitul din august anul acesta, SUA, Canada şi Mexic au pus bazele unui Acord de Securitate şi Prosperitate, care cuprinde printre altele şi o cooperare pentru asigurarea securităţii frontierelor.
Iar asta este deja mai mult decât o simplă piaţă comună. Petro-puterile Golfului pun la cale o monedă comună: ceea ce înseamnă mai mult decât comerţ. Nici Africa nu e deloc în afara marilor jocuri. Beijingul contează în 90% dintre capitalele africane.
De unde urgenţa cu care SUA au creat un comandament unic pentru Africa, iar Europa îşi caută un nou loc pe continent. Prin proiectul Uniunii Euro-Mediteraneene, susţinut de preşedintele Sarkozy, sau prin acordul de liberalizare progresivă a comerţului încheiat de Bruxelles cu cinci naţiuni din estul Africii. Recentul summit EU-Africa arată cât de greu \i este.
Oricum, barierele comerciale se ridică, încetul cu încetul, iar blocurile economice conştientizează necesitatea unei dimensiuni politice, mai mult sau mai puţin vizibile.
Aceasta este şi logica noului Tratat European. O mai bună integrare transnaţională, reacţie decizională mai rapidă. Ca europeni, am avut de pierdut, de exemplu, fiindcă nu am vorbit pe o voce comună la masa negocierilor energetice cu Rusia.
O Rusie care a ştiut să profite de tendinţele multor state membre ale UE de a juca pe cont propriu - de fapt o decizie a unor lideri mici de a-şi face viaţa mai uşoară. Euro-identitatea e mai puţin abstractă decât credem şi depinde de 27 de guverne adesea slabe. Tratatul ar putea ajuta la cristalizarea acestei identităţi.
Cu o condiţie: ca nu cumva într-un parlament să aibă câştig de cauză promotorii curentelor antiintegrare. Asta le-ar oferi lor mai multe şanse în competiţia politică internă, dar ar face o Europă mai puţin competitivă pe plan global. De fapt, ar face ca şi vechile lor state europene să nu mai existe în această competiţie globală, teribil de ireverentă.ă