Economia libaneză s-ar putea contracta în acest an cu 20%-25%, potrivit analiştilor, dublu faţă de estimările anterioare exploziei din Beirut
0Economia libaneză, care era deja în declin înainte de explozia din Beirus, s-ar putea contracta în acest an cu 20%-25%, dublu faţă de estimările anterioare deflagraţiei, ceea ce va face şi mai dificilă atragerea finanţării necesare pentru a-şi reveni, potrivit unor analişti citaţi de Reuters.
Economia libaneză, care era deja în declin înainte de explozia din Beirus, s-ar putea contracta în acest an cu 20%-25%, dublu faţă de estimările anterioare deflagraţiei, ceea ce va face şi mai dificilă atragerea finanţării necesare pentru a-şi reveni, potrivit unor analişti citaţi de Reuters.
Cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internaţional, anterioară exploziei de marţi, indică un declin al economiei de 12%, din cauza agravării crizei economice şşi politice.
Autorităţile libaneze au anticipat că pierderile provocare de explozia care a omorât 150 de oameni, a rănit câteva mii şi aa lăsat fără locuinţe zeci de mii de oameni ar putea fi de ordinul miliardelor de dolari.
Beirutul începuse deja discuţii cu FMI în luna mai, după ce ţara a intrat în incapacitate de plată, dar acestea erau suspendate în lipsa reformelor.
Analiştii afirmă că explozia scoate în evidenţă neglijenţa guvernanei libaneze şi amplifică presiunea asupra guvernului, de a accelera reformele pentru a putea accesa finanţarea necesară.
”Dacă nu vor avea loc reforme, Libanul va continua să se scufunde”, a declarat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce vizita portul devastat de explozie din Beirut.
Între timp, statele din Golf au fost reticente să ajute o ţară unde organizaţia Hezbollah, o susţinătoare a Iranului, este puternică.
”Este extrem de improbabil că Iranul va fi capabil să deblocheze finanţarea de care are nevoie pentru a depăşi problemele economice fundamentale. Unii parteneri ar putea fi reticenţi să îi ofere sprijin, având în vedere rolul influent al organizaţiei Hezbollah susţinută de guvern în guvernul libanez”, a spus Jason Tuvey, economist pentru pieţe emergente la Capital Economics.
Explozia a determinat o nouă devalorizare a lirei libaneze, care după explozie este tranzacţionată pe piaţa neagră la circa 8.300 de unităţi pentru un dolar, faţă de nivelul anterior, de 8.000 de unităţi pentru un dolar, pottivit dealerilor.
Analiştii anticipează că puterea de cumpărare a lirei libaneze se va eroda în continuare. Moneda a pierdut 80% din valoarea sa, începând din octombrie anul trecut, în timp ce inflaţia a urcat puternic, la peste 56%, accentuând tensiunile sociale.
Cele mai urgente reforme care trebuie adoptate pentru ca Libanul să reia discuţiile cu FMI sunt ţinerea sub control a bugetului, a creşterii datoriilor şi a corupţiei endemice.
”Considerăm că explozia ar putea întârzia procesul de reforme, pentru că guvernul încearcă să scape de răspunderea exploziei, erodând capitalul politic necesar pentru reformele dificile, dar urgente”, a spus Patrick Curran, economist la firma britanică de cercetări Tellimer.
Potrivit oamenilor de afaceri şi economiştilor, portul din Beirut, unul dintre cele mai mari din estul Mediteranei şi din care peste 40% din transporturi merg în Siria şi Orientul Mijlociu, a pierdut deja venituri şi afaceri după explozie, ăn favoarea altor porturi.