Dilema sârbă a lui Merkel

Candidatura Serbiei, cel mai important actor din regiunea de criză a Europei, nu este bine-venită. 

Vizita cancelarului german, Angela Merkel, în Kosovo îndreaptă atenţia opiniei publice spre regiunea de criză a Balcanilor. Germania a avut o contribuţie decisivă pentru decizia Consiliului European de a nu-i acorda, pentru moment, Serbiei statutul de ţară candidată la aderare. Este timpul ca Berlinul să-şi modifice poziţia.

În umbra crizei datoriilor cu care se confruntă zona euro, Bruxelles-ul a oferit o imagine de un simbolism macabru. Liderii europeni au semnat cu toţii, în cadrul unei ceremonii cu fast,Tratatul de aderare la Uniunea Europeană a Croaţiei. În schimb, aceiaşi lideri au ignorat un alt stat - care vrea să intre în UE - din Balcani. Candidatura Serbiei, cel mai important actor din regiunea de criză a Europei, nu este bine-venită.  

Acesta este rezultatul veto-ului exercitat, în primul rând, de guvernul de la Berlin, care a închis astfel Executivului proeuropean condus de premierul Boris Tadici poarta Uniunii Europene. Motivul acestui refuz? Partea germană bănuieşte conducerea de la Belgrad că sprijină revoltele naţionaliştilor din nordul fostei provincii sârbe Kosovo.

În schimburile de focuri recente din zonă au fost răniţi membri germani şi austrieci ai trupelor NATO (KFOR). Cancelarul Angela Merkel a răspuns acestei probleme cu o vizită demonstrativă în tabăra militară germană din Kosovo.

Trebuie să admitem că astfel de acţiuni violente nu sunt un semnal prea bun pentru o relaţie de bună vecinătate. Sigur că este datoria cancelarului să condamne acţiunile îndreptate împotriva soldaţilor germani. Însă cele mai multe state din UE erau de acord să-i dea Serbiei statutul de ţară candidată ca un fel de recompensă că a făcut reforme pentru apropierea administraţiei de normele europene şi pentru că a permis prinderea lui Ratko Mladici.

Chiar şi Comisia Europeană a dat o recomandare pozitivă. Merkel vrea însă mai mult de la Serbia. Vrea ca această ţară să dea dovadă că poate avea relaţii paşnice cu statul Kosovo. O cerere care pune probleme, având în vedere că încă cinci state din cele 27 din UE încă nu recunosc independenţa fostei provincii sârbe.