Diferenţe între sărbătorile americane şi cele nord-coreene: cum petreceau locuitorii ţării comuniste la lumina lumânării

Deşi diferenţele culturale dintre New York şi Coreea de Nord sunt foarte mari, o tânără care a părăsit ţara comunistă, iar acum se află în SUA, a realizat o paralelă între felul în care sunt marcate anumite sărbători în fosta şi în actuala sa ţară.

„Este o adevărată provocare să mă hotărăsc asupra unui aspect pentru a sublinia diferenţele, dar cred că obiceiurile din preajma sărbătorilor reprezintă cea mai semnificativă discrepanţă dintre cele două culturi“, a scris Park Ji Woo pentru „NkNews“.

În Statele Unite, Crăciunul şi Ziua Recunoştinţei sunt sărbătorile care se bucură de cea mai mare popularitate. Fiind un oraş internaţional, sute de mii de turişti sunt atraşi de New York pentru a-şi petrece sărbătorile. Indiferent de motivele pentru care oamenii aleg New York, Ji Woo crede că cei mai mulţi vin pentru reducerile consistente oferite de magazine. 

În ciuda faptului că vin din ţări diferite şi vorbesc alte limbi, turiştii au interese comune în materie de modă şi cumpărături, ceea ce o îndreptăţeşte pe Ji Woo să afirme că „New York reprezintă, într-adevăr, o piaţă globală“. 

Ea se declară impresionată de paradele americanilor. „Nu mai văzusem niciodată o paradă publică. Sigur că în Coreea de Nord am văzut de multe ori la televizor paradele militare. Devenise însă plictisitor pentru că mă uitam în fiecare an şi nu vedeam nicio schimbare. În New York, când am văzut mulţimea îmbrăcată în costume speciale, exprimându-şi liberă bucuria, m-am simţit fericită şi relaxată. Atmosfera a fost complet diferită de cea a paradelor din Coreea de Nord“, a mărturisit tânăra. 

Cei mai importanţi oameni din lume

Nord-coreenii nu sărbătoresc Crăciunul sau Ziua Recunoştinţei, deoarece guvernul a interzis religia şi nu celebrează nicio personalitate, cu excepţia zilelor de naştere a membrilor familiei Kim. Pentru ei, există două sărbători importante: 15 aprilie, ziua de naştere a lui Kim II Sung, cunoscută sub numele de „Ziua Soarelui“ şi 16 februarie, aniversarea lui Kim Jong II, numită „Ziua Stelei Strălucitoare“. 

„Uneori uitam de aniversările părinţilor mei, dar nu aş fi putut uita niciodată de acestea două, pentru că am învăţat despre ele şi a trebui să memorez datele încă din prima zi de grădiniţă. Când eram mică, am învăţat despre Kim II Sung şi Kim Jung II că au fost cei mai importanţi oameni din lume. Nimeni nu mi-a spus că în istorie au existat multe alte personalităţi extraordinare, precum Abraham Lincoln, Christopher Columb sau Martin Luther King“, a explicat Park Ji Woo. 

Cu ocazia celor două sărbători nord-coreene, oamenii erau obligaţi să ducă buchete de flori şi să se închine la statuile sau portretele celor doi lideri. Ji Woo crede că cea mai frumoasă parte a acestor sărbători consta în cadoul primit din partea guvernului: o pungă de snacks-uri, bomboane, prăjituri, gumă şi curmale uscate. „Îmi plăcea atât de mult cadoul, încât îl aşteptam cu nerăbdare întregul an.  Cu toate acestea, trebuia să aştept până când tatăl meu se întorcea de la muncă pentru a-l desface. Aşa era obiceiul în Coreea de Nord“.

Tatăl desfăcea cadoul şi îl împărţea în trei părţi egale: una pentru bunică, cea de-a doua pentru profesor, iar alta pentru familie. Darul cântărea în jur de un kilogram şi era oferit copiilor până în 11 ani. Din 1996, cadoul a fost redus însă la jumătate de kilogram. „ În 1998 am primit ultimul cadou. Era o pungă mică cu prăjiturele şi bomboane“. 

De sărbători, nord-coreenii organizează un mic dejun care, comparativ cu cinele servite în New York, reprezenta o simplă masă. „Mama cumpăra de obicei un kilogram de carne de porc. Părinţii se trezeau mai devreme decât de obicei pentru a o pregăti, dar mirosul mă trezea şi pe mine.“

Invitată la o petrecere americană de Crăciun şi de Ziua Recunoştinţei, Park Ji Woo a fost impresionată de varietatea felurilor de mâncare. „Nu ştiam ce să mănânc mai întâi. După cină, a urmat o petrecere frumoasă. Am băut vin roşu şi am dansat până la miezul nopţii“. 

Petreceri la lumina lumânării

În Coreea de Nord, îşi aminteşte ea, tatăl obişnuia să invite la masă colegi şi prieteni. În loc de vin roşu, ei beau Soju, o băutură coreeană. Cum noaptea nu exista electricitate, invitaţii discutau şi glumeau la lumina lumânării. 

„După ce sărbătoresc Crăciunul sau Ziua Recunoştinţei în New York, mă gândesc la tatăl şi la sora mai mică din Coreea de Nord. Îmi lipsesc mesele împreună şi momentele în care cântam ca nebunii la lumina lumânării. Am astfel de amintiri la fiecare sărbătoare“, a conchis tânăra.