Dezbatere Foreign Policy: Cum poate creşte rolul României în politicile europene?

Cum poate creşte rolul României în politicile europene? Cine şi ce trebuie să facă în acest sens? La aceste întrebări şi nu numai au răspuns Dan Luca, director EurActiv Bruxelles, şi Anne-Marie Blăjan, senior editor CursDeGuvernare.ro, în cadrul unei dezbateri Foreign Policy.

Care sunt obiectivele pe care le vizează Bucureştiul în cadrul marilor teme europene actuale şi cum le urmărim? Care este reprezentarea noastră la Bruxelles?

Oana Popescu, senior editor Foreign Policy România şi director al Centrului GlobalFocus, a discutat cu Dan Luca, director EurActiv Bruxelles, şi cu Anne-Marie Blăjan, senior ditor CursDeGuvernare.ro, în cadrul unei dezbateri transmise live pe adevarul.ro.

Ce voce va avea România, ne întrebăm şi pentru că s-a auzit de multe ori că România este mai degrabă unul dintre cei care urmează linia de politică a marilor puteri, ale axei Londra-Washington. Acum se naşte o nouă axă, posibil, dar avem şi un context european cu mult mai multe provocări. Este din ce în ce mai importat ca România să aibă o voce a ei, să-şi promoveze interesele. Cum poate ROmânia să aibă o voce mai puternică în politicile europene?

Îmi derulez activitatea în sectorul privat din Bruxelles, aşa că îl pot decripta mai bine. Cred că avem o chestie foarte concretă, axa Bucureşti-Bruxelles-Washington. Toate speculaţii privind noile axe nu sunt valabile. Noi ca români, nu doar instituţiile, ci şi sectorul de afaceri, putem aduce o contribuţie la această dezvoltare.

Care este percepţia la Bruxelles privind capacitatea noastră de a influenţa liniile europene?

Anne-Marie Blăjan: Situaţia s-a îmbunătăţit în timp acolo, pentr că am căpătat şi noi experienţă. Însă au existat tot felul de discuţii interne care au ridicat probleme. Mesaje controadictorii s-au născut chiar din această dispută politică incoerentă. Mesajul spre Bruxelles era coerent, însă către public dădea impresia de răvăşire. Avem situaţii când preşedintele făcea declaraţii, premierul sau ministerul de externe dădea alte semnale. Acest lucru dădea impresia că nu suntem în stare să ne apărăm interesele la Bruxelles. Însă, în spatele scenei se încerca o poziţie coerentă. Există totuşi o mare secretomanie cu care se merge la Bruxelles. Cred că este nevoie de un proces de consultare mai temeinic, mai larg pentru consolidarea României.

Este un demers birocratic sau unul de negociere politică?

: Nu aş spune că este un impediment că Iohannis este neexperimentat, pentru că şi relaţiile dintre lideri pot deschide drumuri. Între liderul român exista o cordialitate, cum ar fi Merkel care îl ia de braţ pe Băsescu. Însă şi preşedintele Iohannis, mai rezervat, cred că este în procesul de a-şi construi aceste relaţii informale, prieteneşti. Nu putem compara experienţa de 10 ani a lui Băsescu, cu noutatea lui Iohannis.

Bruxelles-ul este prima capitală, ne place sau nu ne place aşa este. Din punct de vedere administrativ este prima capitală europeană. Există practic 100,000 de oameni, 50.000 în instituţii, alţi 50.000 la lobby. Din aceştia, în jur de 2.000 de români sunt în administraţia europeană, pe lângă eurodeputaţii şi alţii. În afară de aceşti 2.000, mai sunt vreo 500 care lucrează în sectorul privat, în lobby şi în altele.

Dan Luca şi Anne-Marie Blăjan, în studioul Adevărul Live FOTO Adrian Pogîngeanu

Dacă am văzut că şi Slovacia a încercat să-şi promoveze oficialii. România a făcut acelaşi lucru?

România are un director general adjunct, nouă directori şi 42 de lideri de unitate. Se completează această cotă, dar în momentul de faţă, la Bruxelles, România are cota perfectă. Directorii noştri au ales să fie consilieri, nu director plin. Însă Germania sau Franţa invită funcţionarii aceştia pentru o întâlnire la Berlin, de exemplu, unde se explică priorităţile Germaniei şi cele la nivel european. Din păcate noi nu avem o şedinţă comună cu cei apropiaţi, BUlgaria de exemplu, care ar fi foarte importantă.

În discuţii cu funcţionarii români din Comisia Europeană această idee s-a mai vehiculat. Argumentele pe care le-am auzit au fost că suntem comisar european şi nu pot face politica României. UN alt argument a fost că s-a plecat din România pentru a nu mai avea de-a face cu un guvern cu care nu e de acord. Eu nu sunt de acord cu Dan, nu mi se pare că avem suficienţi politicieni europeni. Ar trebui să avem mai mulţi în funcţii mai înalte.

Majoritatea românilor care lucrează în Comisia Europeană au ajuns acolo prin forţe proprii, foarte puţini au fost „paraşutaţi“ acolo. În timp, ei îşi dau seama că nu vin pe cont propriu şi că, la un moment dat, trebuie să ai sprijinul ţării. În timp, acolo devin mai maleabili. Aici nu vorbim despre vinderea de secrete de stat, ci de o comunicare oficială. Nu creăm o sferă publică europeană artificială. România trebuie să-şio dezvolte şi mecanismele de sector privat, şi cele de resurse umane. Noi în România ne consultăm foarte puţin cu beneficiarii. În 2019 vom avea preşedinţia, şi trebuie să venim cu teme, cu ceva d epus pe agendă. Deja se discută despre agendă, şi trebuie implicate şi societatea civilă, şi afacerile, şi sectorul academic, tot ce ar putea aduce beneficii României.