De ce soarta războiului din Gaza depinde de răspunsul Hamas. Ce consecințe ar avea un refuz al planului de pace propus de Trump

Un cercetător senior la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor și fost purtător de cuvânt al forțelor de apărare ale Israelului (IDF), explică ce ar însemna respingerea propunerii președintelui american pentru Fâșia Gaza, Israel și regiunea Orientului Mijlociu, relatează Jerusalem Post.

Lumea se află în așteptare, în timp ce gruparea islamistă Hamas analizează planul de pace în 20 de puncte propus de președintele american Donald Trump.

Acceptată de Israel, aprobată de Autoritatea Palestiniană, Qatar și Emiratele Arabe Unite și întâmpinată cu prudență de majoritatea actorilor internaționali, propunerea atârnă de răspunsul la singură întrebare: va fi acceptată de Hamas ?

Jonathan Conricus, cercetător senior la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor și fost purtător de cuvânt internațional al IDF se arată sceptic și avertizează asupra implicațiilor pe termen scurt și mediu.

„Hamas se preocupă mai mult de propria supraviețuire decât de interesele poporului palestinian sau ale civililor din Gaza”, a declarat el pentru The Media Line, adăugând că mai degrabă „șansele sunt mult mai mari să nu o accepte”.

„Spun asta cu mare regret, pentru că asta înseamnă că îi pune pe ostaticii noștri într-un pericol considerabil. Firește, aș prefera ca ostaticii noștri să fie eliberați. Dar cred că, în ansamblu, Hamas, din păcate, nu va fi de acord”, subliniază el.

Conricus explică și ce ar însemna un astfel de refuz pentru situația din enclavă, cel puțin pe termen scurt.

„În ceea ce privește operațiunile militare imediate, aceasta înseamnă că IDF își va spori și intensifica operațiunile militare din orașul Gaza, va pune mai multă presiune militară și va face lucruri pe care IDF s-a abținut să le facă până acum în ceea ce privește ostilitățile terestre din orașul Gaza.”

A doua consecință imediată privește direct soarta ostaticilor. „Forțele de Apărare Israeliene vor încerca să desfășoare operațiuni pentru a elibera ostatici, în baza evaluării că Hamas nu are de gând să accepte un acord. Prin urmare, singura modalitate de a scoate ostaticii va fi folosirea forței. Și cred că va exista o probabilitate mai mare ca guvernul să ordone Forțelor de Apărare Israeliene, Forțelor Speciale, Shabak etc. să ia măsuri militare pentru a elibera ostaticii, chiar dacă asta înseamnă un risc suplimentar pentru ostatici.”

O a treia posibilă consecință, a argumentat el, îi privește pe locuitorii din Gaza. „Sper, cred că este o consecință rezonabilă, ca pentru prima dată în doi ani de război să existe o presiune americană sporită, dar și globală, dar mai ales presiune americană asupra Egiptului pentru a deschide porțile Rafah și a permite locuitorilor din Gaza să fugă din zona de război și să caute adăpost temporar în afara Fâșiei Gaza. Rezultatul: înclinarea balanței și schimbarea jocului în ceea ce privește războiul, deoarece va priva Hamas de principalul său atu, sau de atuul său secundar. Principalul atu sunt ostaticii. Atuul secundar sunt civilii din Gaza pe care Hamas îi folosește ca scuturi umane și pe care îi valorifică pentru a exercita presiuni asupra Israelului.”

Acest scenariu, a spus el, ar trebui deja coordonat cu Washingtonul. „Cred că acesta ar trebui să fie punctul central al eforturilor diplomatice israeliene în acest moment, să-l pregătească și să-l aibă gata, în coordonare cu administrația Trump, și o confirmare că, dacă Hamas refuză un acord, atunci Egiptul este obligat să deschidă porțile.”

Dimensiunea politică, în prim-plan

„În bătălia narativelor și a diplomației globale, cred că va fi un moment foarte revelator, un moment definitoriu, când toate cele mai importante țări din lume și-au exprimat sprijinul pentru plan. Israelul susține planul și a spus clar, pentru prima dată, că suntem dispuși să punem capăt războiului dacă recuperăm ostaticii. Dacă Hamas refuză, atunci responsabilitatea revine grupării pentru toată suferința, pentru toată moartea care vor urma, ca și pentru întârzierea eforturilor de reconstrucție și toate lucrurile importante. Nimeni nu poate pretinde în mod justificat că este responsabilitatea Israelului. Și acesta este probabil primul lucru pe care ar trebui să ne concentrăm.”

În acest context, prognoza pentru lunile următoare este una sumbră. „Războiul va continua și ne așteaptă luni de ostilități, lupte care vor face victime. Desigur, mulți combatanți Hamas vor fi uciși. Presupun că vor fi și non-combatanți uciși în Gaza, iar suferința din Gaza va continua. Toate acestea vor fi responsabilitatea Hamas.”

Această responsabilitate, însă, s-ar putea extinde dincolo de granițele Gazei. „La nivel regional, cred că un rezultat negativ ar putea fi un efect de propagare asupra Iudeii și Samariei. Este deja destul de agitație acolo. Există multă instabilitate și semne timpurii de instabilitate și intenții ale diferitelor organizații de a destabiliza zona. Și e posibil ca Autoritatea Palestiniană să dea drumul și să permită acelor organizații teroriste să atace mai mult Israelul.”

Posibila înghețare regională rezultată ar fi de mai mare amploare. „Este dificil de evaluat Acordul Abraham, Arabia Saudită, Indonezia, toate celelalte lucruri bune care vor urma. Presupun că celelalte țări nu se vor simți suficient de confortabil pentru a merge mai departe și a încheia acorduri de pace cu Israelul în timp ce luptele sunt în desfășurare și se intensifică în Fâșia Gaza. Așadar, din păcate, și acestea vor fi suspendate.”

Rolul influenței iraniene

„Cred că vor încerca să facă tot posibilul pentru a destabiliza situația din Israel și relația cu palestinienii, pentru a distrage atenția de la ei înșiși și a ține ocupat Israelul. Cred că acum încep, vor începe să sufere consecințele strategiei lor haotice și calculului greșit în ceea ce privește armele nucleare. Au fost avertizați de mai multe ori că nu pot îmbogăți uraniu. Au persistat și cred că au interpretat complet greșit situația în ceea ce privește disponibilitatea Europei de a le permite să o facă. Și acum se vor confrunta cu consecințele reluării sancțiunilor și cred că vor încerca să escaladeze situația.”

Întrebat asupra afirmației publice a Hamas conform căreia planul „ignoră interesele palestiniene”, Conricus este de părere „că este o declarație falsă din partea Hamas. Este trist dar acest acord reprezintă într-adevăr interesele palestiniene. Spune clar, în termeni neechivoci, că deschide calea către statul palestinian și reflectă interesele palestiniene, în principal în sensul că palestinienii nu vor mai suferi în urma consecințelor războiului început de Hamas și îi poate elibera pe palestinienii din Gaza de Hamas”.

Firește, termenii nu sunt favorabili Hamas pentru că pierd războiul. Dar pentru interesele palestiniene, cred că există o reprezentare pozitivă foarte puternică, poate prea puternică, a interesului palestinian în acest acord.”

În ceea ce privește Qatarul, statul care a mediat între Washington, Israel și Hamas, Conricus spune că sunt multe în joc. „Cred că Qatarul, pentru prima dată, își pune cu adevărat pielea în joc și cred că își va pierde statutul și credibilitatea diplomatică, dat fiind că președintele Trump și-a pus în joc prestigiul politic personal în această situație. Cred că a făcut acest lucru pe baza evaluării că qatarezii ar putea influența Hamas și l-ar putea determina să semneze acordul. Dacă Qatarul eșuează, și cred că președintele american a făcut această evaluare pe baza a ceea ce i-au spus aceștia, că au într-adevăr această influență, atunci cred că un refuz le va diminua statutul în ochii lui Trump și în ochii lumii, ca țară care face promisiuni, dar nu își îndeplinește obligațiile.”