De ce s-a închis Wikipedia?

Mai multe site-uri cu influenţă internaţională au ales să protesteze, chiar şi prin autosuspendare, împotriva a două proiecte de lege discutate în Congresul SUA, care oferă guvernului american şi deţinătorilor de copyright puteri extraordinare, inclusiv posibilitatea de a cenzura rezultatele căutărilor.

Internetul ocupă un rol atât de important în viaţa oamenilor, iar unele site-uri au devenit atât de indispensabile încât oprirea lor ar cauza prejudicii economice importante. Majoritatea oamenilor s-au obişnuit să folosească Google, Facebook, Wikipedia sau Youtube zilnic, pentru unii respectivele portaluri reprezentând instrumente esenţiale pentru realizarea activităţii zilnice. De aceea, o zi în care unul sau mai multe site-uri de acest tip intră în grevă nu trece neobservată. De fapt, decizia Wikipedia de a-şi închide pentru o zi pagina în limba engleză a făcut vâlvă pe siteurile de socializare şi a fost tratată pe larg de presa internaţională. Dar protestul a fost susţinut şi de alte website-uri ca Reddit, Mozilla sau Google.
Mesajul lui Serghey Brin, co-fondatorul Google
Google-ul şi-a ascuns ieri sigla, acţiunea fiind motivată de unul din fondatorii companiei, Serghey Brin, printr-un post publicat pe Google+. Şi mesajul merită publicat integral:
„În doar două decenii, Internetul a transformat şi democratizat accesul la informaţie peste tot în lume. Sunt mândru de rolul pe care Google l-a jucat alături de companii ca Yahoo, Wikipedia şi Twitter. Dacă eşti student şi te afli într-un Internet cafe într-o ţară în curs de dezvoltare sau eşti preşedintele unei ţări bogate, toate cunoştinţele lumii se află la dispoziţia ta.
Bineînţeles, oferirea acestor servicii a întâmpinat destule provocări. Multe ţări au căutat să suprime fluxul informaţional pentru a-şi atinge propriile obiective politice. Din când în când mai multe site-uri aparţinând Google au fost blocate în China, Iran, Libia (înainte de revoluţie), Tunisia (tot înainte de începerea revoluţiei) şi altele. Atât pentru site-urile noastre cât şi pentru restul Internetului am lucrat neîncetat să oprim cenzura Internetului în lume, alături de state şi ONG-uri care promovează dreptul la liberă exprimare.
Imaginaţi-vă cât de surprins am fost să văd că una din ameninţările la adresa libertăţii de exprimare pe Internet vine chiar din partea Statelor Unite. Două legi care se află pe masa Congresului – SOPA şi PIPA – oferă guvernului american şi deţinătorilor de copyright puteri extraordinare, inclusiv abilitatea de a deturna DNS-uri sau să cenzureze rezultatele căutărilor (şi asta fără un proces normal). Deşi susţin obiectivul lor de a reduce încălcarea dreptului de copyright (ceea ce nu cred că aceste legi vor realiza), sunt şocat să văd că legislatorii noştri iau în calcul măsuri care ne pun alături de cele mai opresive naţiuni din lume”.
Legile incriminate
Proiectele de lege la care se referă Serghey Brin sunt SOPA (Stop Online Piracy Act), aflat în dezbaterea Camerei Reprezentanţilor şi PIPA (Preventing Real Online Threats to economic Creativity and Theft of Intellectual Property Act), aflată pe masa senatorilor americani. Cele două proiecte încearcă să reducă „sharingul” (punerea la comun) şi „streamingul” de conţinut aflat sub incidenţa drepturilor de autor. Metodele prin care cele două legi îşi propun să realizeze acest obiectiv sunt contestate de voci puternice din industria Internetului, ca Jimmy Wales – fondatorul Wikipedia – sau Serghey Brin. Acestea obligă furnizorii de Internet şi companiile de publicitate să nu colaboreze cu entităţi străine care sunt acuzate de încălcarea drepturilor de autor în cazul în care respectivele site-uri pot fi accesate din Statele Unite. Concret, anumite site-uri – ca Wikipedia – care folosesc conţinut generat de utilizator sunt obligate în prezent să şteargă materialele în cazul în care primesc o plângere de la deţinătorul drepturilor de autor doar dacă respectivul conţinut este găzduit de un server din America, în cazul în care conţinutul este găzduit într-o altă ţară, legea nu poate fi aplicată. Ce face noua lege (SOPA) este să oblige siteurile americane care fac trimitere la conţinut găzduit în străinătate să oprească accesarea respectivelor materiale în Statele Unite în cazul în care un deţinător de drepturi de autor face o plângere. Practic, Google ar putea fi obligat să cenzureze anumite surse din căutările sale.
Încălcarea primului amendament
Nu doar companii din domeniul online contestă legalitatea proiectelor. Aceştia au primit ajutor şi din partea unor experţi, scrie The Economist, ca Laurence Tribe, profesor de drept constituţional la Harvard Law School, care observă că deşi susţinătorii legii afirmă că ţinta sunt „site-urile străine ilegale”, legea nu este construită doar pentru asta. Tribe consideră că legile încalcă Primul Amendament, ameninţând dreptul la liberă exprimare în America pentru că ar permite închiderea unui site doar dacă el face trimitere la un singur material piratat.