De ce nu are sens să vorbim de un al doilea val al pandemiei COVID-19. Ce spune OMS

Pandemia COVID-19 se desfăşoară sub forma unui „mare val” în condiţiile în care nu există niciun fel de dovezi ale unor variaţii sezoniere asemănătoare gripei sau infecţiilor cu alte coronavirusuri, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În contextul unor dezbateri în privinţa a cum putem defini un al doilea val pandemic, o resurgenţă sau o revenire sezonieră, Margaret Harris, purtătoare de cuvânt a OMS, subliniază faptul că aceste abordări nu sunt utile,

„Oamenii încă gândesc în termeni de sezoane. Însă ce trebuie să înţelegem cu toţii este că este vorba de un nou virus cu un comportament diferit”, a spus aceasta în cadrul unei sesiuni de informare virtuale, îndemnând la prudenţă, aplicarea măsurilor de încetinire a ratelor de transmitere, şi menţionând în particular adunările mari de oameni drept puncte de pornire pentru noi creşteri ale contaminărilor.

„Vom avea un mare val unic. Acesta va avea creşteri şi scăderi. Cel mai bun lucru pe care îl putem face e să aplatizăm curbele şi să-l transformăm în ceva de mici dimensiuni”.

Al doilea val nu are o definiţie ştiinţifică agreată putând însemna focare de infectări sau creşteri mai importante la nivelul unei întregi ţări.

Linda Bauld, profesor de sănătate publică la Univresitatea din Edinburgh spune că situaţia curentă nu permite folosirea acestui termen, întrucât virusul nu a dispărut, s-a răspândit în 188 de ţări şi o face în continuare, iar „ceea ce vedem acum sunt creşteri localizate sau reveniri localizate la numeroase cazuri de infectare”.

Numărul infecţiilor cu noul coronavirus la nivel global a depăşit 15 milioane.

Dintr-o perspectivă globală precum cea susţinută de OMS, pandemia de COVID-19 înseamnă o singură izbucnire epidemică care a luat proporţii şi se extinde încă în ritm accelerat: Cifrele s-au dublat la nivel global în ultimele şase săptămâni.

Pe de altă parte, la nivelul unor răspândiri regionale sau al unei singure ţări, lucrurile devin mai complicate. Astfel că ceea ce are aparenţa unul al doilea val sunt de fapt răspândiri în alte părţi ale ţării. S-a întâmplat asta în SUA unde un prim val inegal a cunoscut oscilaţii ca apoi să se propage într-un ritm accelerat.

Keith Neal, profesor de epidemiologie a bolilor infecţioase la Universitatea din Nottingham, spune că asistăm la creşteri ale numărului de cazuri de infectare în multe ţări şi dacă am vrea să le descriem în termeni de valuri, atunci am putea vorbi de zeci de valuri epidemice.

„Chiar şi în Australia (Victoria) există cu siguranţă o revigorare, dar cum aici au fost iniţial rate mici, este o terminologie vagă”.

Melissa Hawkins, cercetătoare la Universitatea Americană, a dat exemplul SUA, aplicabil în mai multe ţări care au cunoscut o revenire a epidemiei: este vorba doar de un progres inegal al epidemiei.

SUA nu se confruntă cu un al doilea val, întrucât nu a ieşit niciodată din primul. „Virusul pur şi simplu se răspândeşte la noi populaţii sau revine în locuri care au lăsat garda jos prea devreme”.