De ce întăresc liderii lumii relaţiile cu China

Puterea economică a Chinei îi determină pe liderii marilor puteri să-şi regândească relaţiile comerciale externe, mai ales în contextul în care alianţele tradiţionale încep să se fisureze. Iar Beijingul profită, la rândul său, pe cât posibil de contextul internaţional pentru a-şi extinde influenţa.

Săptămâna aceasta, cancelarul federal german, Angela Merkel, va face un exerciţiu de echilibristică diplomatică odată cu vizita sa în China, în perioada 24-25 mai, care are loc în contextul în care preşedintele SUA, Donald Trump, ar putea impune UE, de la 1 iunie, tarife de 25% asupra importurilor de oţel şi de 10% asupra celor de aluminiu.

În plus, liderul Casei Albe a decis recent să retragă SUA din acordul nuclear iranian, determinând astfel Comisia Europeană să lanseze procedura oficială de activare a „legii de blocaj“ (blocking status) ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor americane asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran.

În aceste condiţii nu tocmai promiţătoare din punct de vedere economic, şefa Executivului de la Berlin se va întâlni cu preşedintele Xi Jinping, dar şi cu premierul Li Keqiang pentru convorbiri privind comerţul, securitatea globală, dar şi drepturile omului. Ea va fi însoţită de o delegaţie de importanţi oameni de afaceri.

Practic, Merkel încearcă să consolideze relaţiile dintre Germania şi China, în contextul în care aceste două state care au un surplus comercial considerabil cu Statele Unite s-au aflat constant în vizorul lui Donald Trump. 

Totuşi, şefa Executivului de la Berlin va evita, cel mai probabil, să ia deschis partea Beijingului în confruntarea cu vechiul aliat al Berlinului, comentează Reuters. Şi asta chiar dacă Beijingul şi-ar dori să-i transmită Washingtonului un mesaj de solidaritate totală între China şi Germania.

Însă Guvernul lui Merkel împărtăşeşte multe dintre îngrijorările administraţiei Trump legate de practicile comerciale ale Chinei. Bunăoară, companiile germane s-au plâns ani la rând de barierele cu care se confruntă pe piaţa chineză, dar şi de furtul de proprietate intelectuală. Anul trecut, agenţia de informaţii interne a Germaniei a afirmat că spionajul industrial efectuat de China, Rusia, dar şi de alte state costă industria germană miliarde de euro anual.

Ca urmare, este de aşteptat ca Angela Merkel să transmită un mesaj dual, combinând apărarea multilateralismului cu un îndemn la adresa Beijingului de a juca în mod corect în domeniul comercial şi al investiţiilor. 

Cert este că relaţiile economice cu China reprezintă un punct de interes major pentru Germania, în contextul în care gigantul asiatic îşi continuă expansiunea.

De altfel, şi Statele Unite par tot mai conştiente de faptul că, într-un fel sau altul, trebuie să convieţuiască cu Beijingul. La sfârşitul săptămânii trecute, SUA şi China au căzut de acord să abandoneze războiul comercial, care, potrivit analiştilor, ar avea consecinţe imprevizibile, şi să se abţină de la a-şi impune reciproc noi taxe.

Şi asta chiar dacă Donald Trump ameninţase în trecut că va impune taxe de până la 150 de miliarde de dolari pentru bunurile chinezeşti, acuzând China de furt de proprietate intelectuală. 

La rândul său, China caută să-şi ia toate măsurile de precauţie în relaţia cu Washingtonul. Şi, ca urmare, acordă o atenţie sporită relaţiei sale cu Rusia. Astfel, vicepreşedintele chinez Wang Qishan, unul dintre apropiaţii preşedintelui Xi Jinping, va participa în perioada 24-26 mai la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg.

Potrivit unor observatori citaţi de „South China Morning Post“, vizita lui Wang are loc în contextul în care Beijingul şi Moscova încearcă să-şi consolideze relaţiile pentru a se pune la adăpost în faţa abordării neconvenţionale şi agresive a lui Donald Trump în materie de comerţ şi afaceri globale. 

De altfel, de când Trump a venit la putere, relaţiile cu China au fost în atenţia mai multor lideri cu greutate pe plan internaţional. La începutul acestui an, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost în vizită în China, în încercarea de a reechilibra relaţia comercială a Parisului cu Beijingul.