Cum se poate moderniza agricultura românească

Cu ocazia lansării propunerilor legislative ale Comisiei Europene privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2013, Europuls a lansat un studiu conţinând o serie de recomandări factorilor români de decizie. Mai rămâne să şi fie luaţi în seamă.

Ultimele alegeri prezidenţiale au relansat agricultura ca temă politică majoră. Atât puterea cât şi opoziţia, în ciuda diferendelor ireconciliabile, sunt de acord că potenţialul agricol al României nu este valorificat. Şi, în ciuda discursului politic marcat de îngrijorare, prea puţină legislaţie – şi cu atât mai puţină viziune – vizează dezvoltarea sectorului agro-rural.
Think-Tank-ul Europuls a publicat în acest sens o serie de opinii, bine racordate la realităţile europene, despre felul în care autorităţile ar trebui abordeze această probleme. Studiul, intitulat “O viziune europeană asupra priorităţilor modernizării sectorului agro-rural din România”, a fost prezentat în premieră la conferinţa „Agricultura-bani europeni pentru o afacere de viitor”, organizată vineri, 14 octombrie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași de către Radio RFI și Institutul European pentru Democrație Participativă-Qvorum.
Raportul realizează „o radiografie a situaţiei sectorului agro-rural din România și identifică o serie de măsuri cheie în vederea modernizării acestuia, în acord cu orientările de reformă ale Politicii Agricole Comune.”
În concluzie, studiul Europuls identifică trei direcţii importante pe care reforma agriculturii româneşti ar trebui să le atingă:
1. Reformarea profundă a structurii exploataţiilor agricole româneşti („prin stimularea  dezvoltării fermelor de dimensiuni medii şi reducerea numărului fermelor de subzistenţă, prin stimularea profesionalizării agriculturilor şi a antreprenoriatului la nivel local, inclusiv prin programe de sprijin pentru tinerii fermieri, printr-o poziţie fermă din partea României asupra redistribuirii echitabile a plăţilor directe”).
2. Modernizarea spaţiului rural şi deblocarea potenţialului său economic („prin realizarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii critice în mediul rural, prin utilizarea complementară a fondurilor pentru dezvoltare rurală şi a fondurilor structurale şi de coeziune, prin promovarea agriculturii organice, turismului tradiţional și ecologic şi a produselor româneşti la nivel european”)
3. Simplificare administrativă şi coordonare inter-instituţional ("prin dezvoltarea unei viziuni strategice coerente şi de lungă durată, prin simplificarea procedurilor birocratice şi a extinderii cofinanţărilor din partea statului român, printr-o mai bună interacţiune între instituţiile româneşti şi cele de la Bruxelles şi prin participarea la dezbaterea asupra reformei agro-rurale a tuturor actorilor interesaţi”).