Cum au ajuns bucăţi din Zidul Berlinului în toată lumea

Prima întrebare a turiştilor străini când ajung la Berlin este „unde este Zidul“. Dar la 25 de ani după căderea acestuia, mai multe piese din  zidul ce împărţea Germania comunistă de cea capitalistă, sunt împrăştiate în întreaga lume şi au mai rămas puţine în capitala Germaniei unite.

Berlinezii au început să-l spargă imediat după deschiderea frontierei dintre RDG şi RFG , la 9 noiembrie 1989, iar prima bucată a fost oferită unui om de afaceri din Bavaria.

Guvernul de tranziţie al RDG, în nevoie disperată de valută străină, a decis la 4 ianuarie 1990 dezmembrarea Zidului şi utilizarea „în scop comercial“ a unor fragmente din acesta. Mai ales bucăţile decorate cu graffiti au prezentat interes pentru „investitorii“. O companie japoneză a oferit 185.000 dolari pentru o singură bucată. Alte au fost vândute pentru sume similare la o licitaţie ce a avut loc la Monaco, în iunie 1990 . Secţiunile mai puţin atractive au fost zdrobite şi utilizate pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi. 

Aproape o sută de piese din Zid  sunt răspândite în Statele Unite, dar şi în multe alte locuri din lume, scrie „The Guardian“. Ronald Reagan a primit ca dar un fragment din zid pe care-l ţinea acasă, alte bucăţi se află la Ronald Reagan Presidential Library din Simi Valey, în California, Ronald Reagan Building and International Trade Center din Washington D.C. şi Ronald Reagan Peace Garden, de lângă Eureka College din Illinois, dar mai sunt şi în alte locuri din America. 

Până şi la Ambasada americană din Berlin şi la şcoala din capitala Germaniei ce poartă numele preşedintelui american John F. Kennedy se află părţi din „cortina de beton“. O parte din Zidul Berlinului poate fi admirată în parcul Geraldine Mary Harmsworth de lângă Imperial War Museum din Londra, o alta la sediul Parlamentului European din Bruxelles, alta în faţa Cengrului de Comerţ Mondial din Montreal (Canada).

La Cetatea Vaticanului şi la Sanctuarul Fatima din Portugalia, la Madrid, la Riga, la Budapesta, la Sofia, la Curtea Drepturilor Omului din Strasbourg, în Franţa, la Ambasada Americană din Berlin sau la şcoala din acelaşi oraş care poartă numele lui John F. Kennedy. Până şi în state din Asia şi America Latină au ajuns părţi, mai mici sau mai mari din Zid: la Seul, în Coreea de Sud, în Singapore, la Taipei, în Taiwan şi Buenos Aires, în Argentina, dar dar şi în Australia sau Jamaica.