Coronavirus. AFP: spionii au anticipat, politicienii au ignorat. O schimbare de paradigmă în privinţa gestionării riscului sanitar?

Serviciile de informaţii din lumea întreagă au anticipat apariţia coronavirusului, dar au fost ignorate în mare parte de guvernele lor, relatează AFP.

Covid-19, boala provocată de noul coronavirus, a prins guvernele pe picior greşit. Nu a fost şi cazul serviciilor de informaţii, a căror activitate se bazează pe vigilenţă.

„Este o problemă de definire şi de previziune a părţii politice, nu a serviciilor”, spune pentru AFP Alain Chouet, fost oficial de rang înalt al serviciilor franceze de informaţii externe (DGSE).

„Epidemiile au loc în medie câte una la fiecare cinci ani, aceasta ar fi trebuit să fie o preocupare a autorităţilor politice franceze”, subliniază el.

În Statele Unite, potrivit profesorului Robert Blendon, de la Universitatea Harvard, serviciile de informaţii au identificat riscul cu mult timp înainte de a ajunge în public, avertizându-l pe Donald Trump există „probe despre un potenţial de epidemie în fază incipientă”. Liderul de la Casa Albă a ignorat avertismentul.

De mult timp, serviciile de informaţii supraveghează riscurile de sănătate, notează AFP, potrivit 20minutes.fr.

Spionajul american, de exemplu, s-a interesat îndeaproape de HIV. „La sfârşitul anilor ’90, unele rapoarte leagă securitatea sanitară de riscurile de foamete, secetă şi chiar de război”, remarcă Damien Van Puyvelde, conferenţiar în intelligence la Universitatea din Glasgow (Scoţia).

În ianuarie 2000, un raport al CIA atrăgea atenţia asupra ameninţării reprezentate de maladiile infecţioase la nivel mondial. Toată această muncă „ar fi meritat să fie luată mai în serios” de către guvernele lumii, insistă Van Puyvelde.

Dar, în general, politicienii au reţineri în mobilizarea unor bugete importante pentru o ameninţare ipotetică, îşi exprimă regretul Robert Blendon.

Adevărata problemă este dacă vom învăţa şi vom investi astfel încât în cinci sau zece ani, când ceva asemănător se va produce din nou, ţările să poată reacţiona foarte rapid

Robert Blendon, profesor la Harvard

„Evenimentele din 11 septembrie 2001 au bulversat paradigma contraterorismului. Este oare posibil ca noul coronavirus să schimbe modul în care se va ţine seama de riscul sanitar?”, se întreabă AFP.

Situaţia s-ar putea schimba pe fondul actualei pandemii, al cărei impact economic, social şi geopolitic nu ar fi fost atât de grav dacă s-ar fi luat măsuri de la început. Ori serviciile de informaţii pun accent pe surse de informare directă, imagini din satelit, semnale electromagnetice, supravegherea reţelelor de socializare sau date despre conexiuni.

„Aceste mijloace ar putea fi utile îndeosebi atunci când o ţară încearcă să ascundă amploarea unei epidemii”, este de părere Van Puyvelde.

China se află deja în vizorul multor state şi organizaţii pentru felul în care a gestionat criza de sănătate, fiind acuzată că a ascuns o bună perioadă amploarea ei.

În opinia lui Vadim Koziulin, expert în securitate, în Rusia ar putea apărea „noi departamente destinate securităţii epidemiologice”.

Criza „ar putea relansa veleităţile de achiziţii de arme biologice de către actori non-statali. Este vorba de o problemă directă de contraproliferare”, semnalează Institutul de cercetare strategică a şcolii militare franceze IRSEM într-o analiză publicată joi.

„Dacă supravegherea creşte, medicii vor trebui să facă spionaj, ori spionii vor fi nevoiţi să-şi consolideze cunoştinţele în medicină?”, se mai întreabă AFP.

Cele două lumi trebuie să facă schimb de informaţii şi de preocupări, recomandă Benjamin Queyriaux, medic epidemiolog şi fost consilier medical al NATO la Bruxelles. „Dacă vrem să progresăm, suntem condamnaţi să colaborăm şi să avem încredere unii în alţii”, conchide el.