Coreea de Nord: consumul de metamfetamină, la fel de comun precum băutul ceaiului

Guvernul de la Phenian a ordonat în trecut producţia de amfetamină şi alte droguri interzise în străinătate, însă, după închiderea fabricilor deţinute de stat, nord-coreenii care se luptau pentru supravieţuire au preluat afacere. Aceştia au răspândit-o îndeajuns de mult încât acum se obişnuieşte ca oaspeţii să primească de la gazdele lor câte o doză de metamfetamină în timpul vizitelor, în semn de respect.

Metamfetamina, cunoscută drept „orum” („gheaţă”) în Coreea de Nord, este o marfă rară, fabricată şi vândută pe piaţa nord-coreeană, deşi sunt folosite metode improvizate şi potenţial periculoase, relatează cotidianul american „The Los Angeles Times”.

Chiar şi guvernul nord-coreean a administrat fabrici care produceau metamfetamina şi alte droguri interzise în străinătate, iar cetăţenii cu spirit întreprinzător au preluat ideea şi şi-au pus pe picioare propriile afaceri bazate pe producţia şi traficul de droguri.  Dovezile anchetatorilor străini arată că nord-coreenii distribuie drogurile şi peste graniţă, răspândindu-le în toată lumea.

„Există o gamă largă de oameni implicaţi în producţia şi distribuirea” metamfetaminei, a declarat Sheena Chestnut Greitens, cercetător în cadrul Universităţii Harvard care a urmărit traseul  în lume al drogurilor provenite din Coreea de Nord.

Mulţi dintre cei care s-au implicat în această afacere au fost împinşi de condiţiile grele de supravieţuire, Coreea de Nord fiind cunoscută pentru sărăcia şi foametea la care sunt supuşi cetăţenii ei.

Aşa a fost şi cazul lui Park, o nord-coreeană care a reuşit să fugă din ţară şi care a povestit jurnaliştilor experienţa sa. Ea a început să facă trafic de droguri după ce a divorţat şi s-a văzut nevoită să întreţină de una singură copiii şi sora ei invalidă.

Ea obişnuia să cumpere drogurile dintr-un oraş din nordul ţării, de la graniţa cu statul chinez, şi se întorcea acasă cu metamfetamina ascunsă într-o cutie de bomboane. Marfa o vindea în piaţa publică, ascunsă printre piese de metal expuse pe taraba sa. De cele mai multe ori cumpăra un gram de metamfetamină de calitate foarte bună cu 15 dolari, pe care o amesteca ulterior acelaşi drog, dar cu o calitate mai slabă. În final, împărţea praful în 12 grămezi pe care le vindea pentru un profit total de câţiva dolari, suficient cât să cumpere „orez pentru hrană şi cărbuni pentru a ne încălzi”.

Potrivit nord-coreenilor care au trecut graniţa, în ţara lor nu există un stigmat aplicat consumatorilor de metamfetamină. Unii dintre ei o consumă pentru a-şi trata răcelile, alţii pentru a se energiza, cum ar fi studenţii care iau drogul în perioadele stresante în care trebuie să studieze intens.

De asemenea, metamfetamina scade apetitul, efect căutat de mulţi nord-coreeni din cauza lipsei de alimente. Adesea este oferită la fel de natural precum oamenii îşi oferă o ceaşcă de ceai sau de cafea.

„Dacă mergi la cineva acasă, este un semn de respect să îţi fie oferită o doză”, a declarat Lee Saera, nord-coreeană ce locuieşte acum în China. „Este precum băutul cafelei atunci când eşti somnoros, numai că „gheaţa” este mult mai eficientă”.

În ciuda sistemului legal extrem de crud, Coreea de Nord a fost mai degrabă tolerantă faţă de fenomenul traficului de droguri. Având în vedere că analgezicele sunt aproape de negăsit, pasta de opium este folosită cel mai des pentru atenuarea durerilor. Mai mult, marihuana este legală şi poate fi găsită în numeroase gospodării din Coreea de Nord, unde oamenii îşi cultivă propriile plante.