Comando pentru salvarea biodiversităţii - Agenda FP

Oameni de ştiinţă din toată lumea vor fi cooptaţi într-un panel global pentru stabilirea politicilor ştiinţifice necesare prezervării biodiversităţii şi serviciilor aduse de ecosisteme. Între timp, pierderile naturale care secătuiesc economiile devin ireparabile.

Recentul studiu Global Biodiversity Outlook - 3 arată că guvernele lumii nu şi-au atins ţintele cu privire la păstrarea diversităţii biologice pe Pământ stabilite pentru orizontul anului 2010. Între timp, ecosistemele devastate de acţiuni umane, precum despăduriri sau deversări, ating un punct al degradării de la care nu mai pot deveni decât tot mai puţin folositoare omului.

Mărimea pierderilor

Convenţia pentru Biologie a ONU a calculat că între 1970 şi 2006 abundenţa globală a vertebratelor a scăzut cu o treime. Pierderea biodiversităţii se traduce în pierderi economice clare. Doar reducerea pădurilor aduce economiei globale o pagubă de 2-5 trilioane de dolari pe an, a calculat The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB), un proiect ONU de monetizare a serviciilor pe care natura le furnizează oamenilor.

Deloc date pentru totdeauna, câştigurile de pe urma florei şi faunei se pot măsura în lemn, peşte, produse agricole ori destinaţii turistice. La fel, arareori considerate ca atare, serviciile aduse de ecosisteme avuţiei naţionale sunt de felul purificării aerului sau apelor ori facilitarea ecoturismului.

De exemplu, poluarea apelor cu fertilizatori agricoli atrage o explozie de alge care ucid peştii şi fac apa improprie consumului. Conferinţa ONU asupra biodiversităţii din 2002 de la Johannesburg stabilea ţinte precum reducerea vitezei de degradare a habitatelor, protejarea a măcar 10% din regiunile cel mai bogate ecologic, controlul extinderii plantelor invazive ori împiedicarea dipariţiei speciilor prin comerţ. Nici un guvern nu poate raporta respectarea completă a angajamentelelor luate.

Panel geodivers

Adunaţi acum la Busan, în Coreea de Sud, 230 de delegaţi din 85 de state au convenit ieri să creeze un grup care să umple prăpastia dintre cercetători şi politicieni. Gândit după modelul Grupului Interguvernamental asupra Schimbării Climatice, Platforma  Interguvernamentală de Politici Ştiinţifice asupra Biodiversităţii şi Serviciilor aduse de Ecosisteme - IPBES va recenza literatura de specialitate şi va propune guvernelor standarde de acţiune.

Organizatorii “Busan Outcome” consideră că s-a făcut un pas istoric: “IPBES reprezintă un avans major în materie de organizare a unui răspuns global asupra pierderii organismelor vii şi a pădurilor, a apei potabile, a recifilor de corali şi a altor ecosisteme care generează servicii de mai multe trilioane de dolari necesare vieţii – inclusiv vieţii economice – pe Pământ.”

IBBES va fi stabilită formal în cadrul celei de-a 65-a Adunare Generală a ONU, care va avea loc în septembrie. Platforma interguvernamentală ar urma să devină activă din 2011.