Cine sunt druzii și de ce bombardează Israelul Siria pentru a-i proteja? Un nou conflict se conturează în Orientul Mijlociu

Capitala siriană, Damasc, a fost zguduită de o serie de lovituri aeriene de o intensitate rar întâlnită, iar regimul de la Damasc acuză, fără echivoc, Israelul. O filmare difuzată în direct de televiziunea de stat siriană surprinde momentul în care clădirea Ministerului Apărării este lovită, iar prezentatorul fuge din cadru, relatează CNN.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a redistribuit imaginile, cu mesajul tăios: „Loviturile dureroase au început.” Israelul își justifică atacurile printr-un angajament declarat de a proteja comunitatea druză din sudul Siriei — o minoritate arabă prinsă între forțele guvernamentale și grupările tribale locale.

Cine sunt druzii și de ce contează pentru Israel

Druzii sunt o comunitate religioasă arabă cu rădăcini în secolul al XI-lea, care practică o ramură esoterică a islamului și interzic atât conversia religioasă, cât și căsătoriile mixte. În Siria, trăiesc în special în provincia Suwayda, în apropierea Înălțimilor Golan — teritoriu strategic ocupat de Israel din 1967. De partea cealaltă a graniței, în Israel, trăiesc circa 130.000 de druzi, majoritatea în nord, în Galileea și pe Muntele Carmel. Spre deosebire de alte minorități arabe, druzii din Israel efectuează serviciul militar obligatoriu și ocupă adesea funcții importante în structurile de securitate ale statului.

Această legătură identitară și istorică e folosită de Israel ca justificare pentru intervențiile sale în Siria — o strategie cu miză dublă: umanitară și geopolitică.

Conflictul de la Suwayda: un nou focar într-o Sirie fragilă

Tensiunile s-au reaprins în Suwayda în weekendul trecut, după ciocniri între milițiile druze și triburi beduine sprijinite de guvern. Bilanțul provizoriu: cel puțin 30 de morți și zeci de răniți. Răspunsul regimului sirian a fost prompt: trupe au fost trimise în oraș, iar surse locale spun că forțele guvernamentale au fost însoțite de unități islamiste loiale noii puteri de la Damasc.

Președintele sirian Ahmed al-Sharaa, succesorul lui Bashar al-Assad, se confruntă cu dificultăți majore în a controla sudul țării. Comunitatea druză refuză dezarmarea și respinge planurile de integrare în forțele armate guvernamentale. Mulți druzi văd în al-Sharaa — un fost lider jihadist — o continuare, sub altă formă, a opresiunii regimului Assad.

Israelul, între apărarea unei comunități și consolidarea unei zone-tampon

Pe fondul noii escaladări, Israelul a bombardat ținte militare în Damasc și în jurul orașului Suwayda. Ministrul Katz a transmis un ultimatum: dacă forțele siriene nu se retrag, atacurile vor continua și se vor intensifica. La Damasc, regimul a reacționat acuzând „o agresiune flagrantă și o încălcare a suveranității”.

Este pentru prima oară când Israelul atacă sediul Ministerului Apărării sirian în plin centrul capitalei, un semnal clar că Tel Avivul își asumă un rol activ, nu doar defensiv, în sudul Siriei.

SUA încearcă să stingă focul

Washingtonul a transmis prin emisarul său special pentru Siria, Tom Barrack, că urmărește „cu îngrijorare” evoluțiile din Suwayda. Administrația Trump ar fi cerut Israelului să înceteze atacurile, cel puțin temporar, pentru a evita un conflict regional de proporții. Surse diplomatice au confirmat pentru CNN că Israelul ar fi promis o pauză în atacuri, dar declarațiile recente ale lui Katz arată contrariul.

Druzii, între două regimuri: al-Sharaa și Netanyahu

Regimul al-Sharaa, care a preluat puterea după căderea lui Assad în decembrie 2024, a eșuat până acum să atragă încrederea minorităților religioase. Comunitatea druză acuză lipsa de reprezentare — doar un ministru druz în noul executiv — și marginalizarea liderilor tradiționali în procesele de dialog național. De cealaltă parte, Israelul promite protecție, dar o face cu prețul unor atacuri care pun în pericol civili și complică eforturile diplomatice.

Un lider spiritual druz, Hikmat al-Hijri, a cerut marți „protecție internațională” împotriva ceea ce el numește „o campanie barbară de exterminare”. Mesajul său contrastează cu poziția altor lideri locali, care cer dezarmarea milițiilor și reintegrarea Suwaydei în structurile statului sirian.

O pace imposibilă? Între bombe, negocieri și ambiții regionale

Oficial, Israelul vrea o normalizare a relațiilor cu Siria, într-un model similar Acordurilor Abraham. Deja au avut loc contacte directe și indirecte cu regimul al-Sharaa, iar Washingtonul încurajează deschis acest scenariu. Însă bombardamentele continue și poziția dură a lui Netanyahu, care a numit noua conducere siriană „un regim islamist extremist”, fac această perspectivă improbabilă.

În luna mai, Trump a ridicat sancțiunile asupra Siriei, în cadrul unei întâlniri cu al-Sharaa la Riyadh — o premieră diplomatică cu potențial de resetare a relațiilor regionale. Însă până la un acord real, Siria rămâne un câmp de luptă între interesele Israelului, dorința de suveranitate a Damascului și nevoia disperată a comunităților locale — precum druzii — de a supraviețui într-un peisaj geopolitic care le este tot mai ostil.