Cine este Naftali Bennett, noul prim-ministru al Israelului

Născut în Haifa în 1972, Naftali Bennett s-a remarcat în forţele armate israeliene, fiind comandant al unei unităţi de elită. Apoi a ajuns milionar, după ce a pus în New York bazele unei companii de software. Apropiat o lungă perioadă pe Netanyahu, Bennett a reuşit să atingă o culme improbabilă în urmă cu câţiva ani: şefia executivului israelian.

Naftali Bennett urmăreşte de mult timp cea mai importantă poziţie din statul israelian, dar reuşita consfinţită duminică este cu adevărat remarcabilă, Yamina, partidul său naţionalist, câştigând doar câteva locuri în cadrul ultimelor alegeri.

Cu doar şapte locuri în legislativul israelian, Bennett a fost personajul central din negocierile desfăşurate în ultimele săptămâni dintr-un motive simplu: nicio coaliţie viabilă nu putea fi realizată fără sprijinul său. Atât Netanyahu, cât şi centristul Yair Lapid i-au oferit aceeaşi înţelegere: rotativa la şefia executivului. În ciuda divergenţelor ideologice majore, Bennett l-a ales pe Lapid.

Conform înţelegerii din coalţie, Bennett va fi prim-ministru până în septembrie 2023, când va fi înlocuit de Yair Lapid

Dincolo de aceste diferenţe ideologice, decizia este surprinzătoare şi din alte motive. Bennett a fost considerat mult timp un protejat al lui Netanyahu, fiind de altfel şeful cancelariei acestuia între 2006 şi 2008. Apoi s-au certat, Bennett a părăsit partidul lui Netanyahu şi s-a alăturat une formaţiuni naţionaliste şi puternic religioase, HaBayit HaYehudi, pe care o va conduce în parlament în cadrul alegerilor din 2013.

Va fi apoi ministru în toate coaliţiile din Israel până în 2019, când alianţa pe care o conducea nu a reuşit să obţină niciun loc în legislativ. La doar 11 luni distanţă de acel moment, Bennett a revenit în parlamentul israelian ca şef al partidului Yamina.

Poziţiile politice ale lui Bennett

Descris adesea drept un ultra-naţionalist, el însuşi declarând că este „la dreapta” lui Netanyahu, Bennett are poziţii clare în majoritate problemelor arzătoare ale Israelului. Apărător al ideii că Israelul este statul naţional al evreilor, Bennett susţine drepturile istorice şi religioase ale Israelului asupra Cisiordaniei, asupra zonei estice a Ierusalimului şi asupra Înălţimilor Golan, teritorii ocupate de Israel din 1967.

Apărător al drepturilor coloniştilor evrei în Cisiordania, Bennett este însă de părere că Israelul nu are niciun drept asupra Fâşiei Gaza, de unde armata israeliană s-a retras în 2005. Mai bine de 600,000 de evrei trăiesc în aproximativ 140 de colonii din Cisiordania şi estul Ierusalimului, aşezările fiind considerate ilegale de majoritatea comunităţii internaţionale în ciuda părerii contrare a Israelului.

Aşezările sunt poate cel mai puternic punct de dispută între Israel şi palestinienii care vor fondarea unui stat independent în Cisiordania şi Gaza, cu capitala în estul Ierusalimului. Bennett are o poziţie clară în această problemă: aşezările trebuie să fie lăsate în pace şi chiar sprijinite, iar ideea fondării unui stat palestinian vecin cu Israelul, soluţie preferată de o parte semnificativă a comunităţii internaţionale, trebuie respinsă fără nicio ezitare. „E ca şi cum ai avea şrapnel între fese”, a spus în trecut Bennett despre ideea unui stat palestinian independent.

De altfel, Bennett s-a remarcat de mult prin natura sa combativă şi replicile controversate. Într-o dezbatere televizată cu un membru arab al parlamentului israelian care susţinea că evreii n-au niciun drept să colonizeze Cisiordania, Bennett a spus: „Când voi încă vă legănaţi în copaci, noi aveam deja un stat evreu acolo”.

„Atât timp cât voi avea vreo putere şi vreo capacitate de control, nu voi înstrăina nici măcar un centimetru din pământul Israelului. Punct”, a spus noul premier israelian într-un interviu din februarie. Viitorul ideal pentru Bennett este unul în care Israelul şi-a extins şi mai mult prezenţa în Cisiordania - teritoriu la care Bennett oricum se referă sub numele biblice de Iudeea şi Samaria - şi a reuşit să anexeze întreaga provincie.

Când vine vorba de militanţii palestinieni, Bennett are o poziţie la fel de dură, sprijinind pedeapsa cu moartea pentru aceştia. Cu excepţia executării în 1962 a lui Adolf Eichman, nazistul responsabil cu organizarea Holocaustului, pedeapsa capitală nu a fost niciodată aplicată în Israel. În timpul recentului conflict Israel-Hamas, Bennett a spus că militanţii palestinieni sunt responsabili de moartea propriilor cetăţeni civili în bombardamentele israeliene.

Bennet a înţeles, însă, şi nevoia cultivării unei atitudini conservatoare mai moderate pentru a reuşi să-şi extindă populariatea electorală. Din funcţia de ministru al Educaţiei, Bennett şi-a cultivat o identitate mai laică, lansând un program-pilot pentru a încuraja elevii de liceu să se specializeze în matematică şi fizică, argumentând cât de important era pentru Israel şi cum sistemul educaţional era motorul pentru industria tehnologică. 

În timp ce Bennett se identifică drept ortodox modern, problemele legislaţiei religioase nu au fost niciodată pasiunea sa. Practica sa religioasă este, de asemenea, mai puţin strictă decât cea a altor politicieni conservatori. Bennett, de exemplu, dă mâna cu femei, iar soţia sa, Gilat, care este originară dintr-o familie laică, nu-şi acoperă părul, conform AFP.