Cine este generalul care a preluat puterea în Myanmar: Interzis pe reţelele sociale pentru că a încurajat reprimarea rohingya

Min Aung Hlaing, comandantul şef al armatei Myanmarului, este noul conducător al acestei ţări asiatice după lovitura de stat de luni. El este moştenitorul desemnat de Tan Shwe, ultimul şef al juntei militare birmaneze.

În loc să-şi pregătească în linişte retragerea pentru luna iulie, aşa cum prevede legea, Min Aung Hlaing s-a instalat la conducerea Myanmarului. Mai puţin cunoscut pe scena internaţională decât Aung San Suu Kyi, acest general în vârstă de 65 de ani concentrează de-acum întreaga putere din ţara sa.

După arestarea fostei disidente devenită şefă a Guvernului în 2016, militarii au promis că vor organiza alegeri libere peste un an, dar este greu de crezut că se vor ţine de cuvânt. „Scopul armatei a fost mereu să conducă ţara”, spune pentru France 24 Nehginpao Kipgen, director adjunct al Center Southeast Asian Studies de la Universitatea O.P. Jindal Global (India).

„Aparatcik” al juntei militare

Min Aung Hlaing îşi dorea de mai mult timp să conducă de unul singur. „Planul său este să fie preşedinte din 2020”, a declarat în 2017 pentru The New York Times U Win Htein, fost consilier al lui Aung San Suu Kyi.

Rezultatele alegerilor legislative din noiembrie 2020 i-au dat peste cap planul, pentru că Liga Naţională pentru Democraţie, partidul lui Aung San Suu Kyi, şi-a confirmat cu prilejul acestui scrutin locul de primă putere politică a ţării, obţinând 258 de mandate, mult peste cele 26 de mandate ale Partidului Uniunii, Solidarităţii şi Dezvoltării, pro-armată.

O situaţie pe care Min Aung Hlaing nu a acceptat-o şi a contestat-o cu acuzaţia că ar fi produsul unor „fraude masive”. Eşuând în răsturnarea rezultatelor pe cale legală, generalul a decis să-şi folosească militarii. Astfel, Myanmarul are de-acum la conducere un „aparatcik al sistemului militar”, relevă France 24.

Min Aung Hlaing şi-a petrecut copilăria la Yangon, iar la 18 ani a intrat la Academia Militară. Este dificil de conturat un portret al său. Dacă unii amici din copilărie îl descriu drept un taciturn şi rezervat, alţii spun că era o „brută care avea tendinţa să-şi umilească camarazii”. Hla Oo, un scriitor birmanez exilat în Australia care l-a cunoscut în copilărie, îşi aduce aminte de el ca fiind un tânăr aplicat şi studios care „s-a înăsprit în rândurile armatei”.

„A urcat lent pe treptele puterii, dar sigur”, spune pentru Reuters un fost ofiţer al Academiei Militare. „Nu era o persoacă care să iasă în evidenţă în cadrul armatei”, confirmă pentru France 24 Nehginpao Kipgen.

Şansa sa a fost că s-a înrolat în Divizia a 88-a Infanterie pe când era comandată de colonelul Than Shwe. Acesta din urmă i-a fost mentor şi l-a ajutat în carieră, mai ales după 1992, când a devenit şef al juntei militare. După aproape 20 de ani, în 2011, Than Shwe l-a desemnat pe Min Aung Hlaing drept succesor şi primul şef al armatei în era post-juntă.

Pe lista cu sancţiuni a SUA

Deşi s-a angajat să-şi democratizeze ţara, Min Aung Hland nu putea renunţa la ideea unei implicări politice sporite a armatei pe scena politică. A fost prudent în colaborarea cu Aung San Suu Kyi, evitând cât de mult posibil confruntarea deschisă, subliniază Nehginpao Kipgen.

În timp ce a încercat să-şi facă imagine pe plan internaţional, călătorind în China şi Japonia şi primind demnitari de stat, inclusiv pe Papa Francisc în 2017, nu a fost ferit de critici, mai ales pentru reprimarea minorităţii rohingya începând din 2016. „Chiar dacă nu s-a implicat militar direct şi personal, în calitate de şef al armatei, el a validat obligatoriu această campanie”, explică Nehginpao Kipgen.

Min Aung Hlaing a justificat în repetate rânduri, fie pe Facebook, fie pe Twitter, acţiunile armatei birmaneze împotriva rohingyas, numindu-i „bangalezi” pentru a sugera că sunt străini care nu au nicio legătură cu teritoriul ţării sale. „Regiunile noastre trebuie să fie controlae de rase naţionale”, a declarat el într-o zi.

Ca urmare a acestor declaraţii, generalul s-a trezit cu conturile blocate pe Twitter şi Facebook, precum şi pe o listă de sancţiuni a Statelor Unite.

Într-un comunicat, preşedintele american Joe Biden i-a cerut luni să predea „imediat” puterea, avertizând că, în caz contrar, va reactiva sancţiunile contra Myanmarului.