Chestiunea demografică a Europei, Mizele „Marii Moschei” de la Bucureşti - şi alte subiecte

Ediţia FP-România de vară ne plimbă prin viaţa femeilor Mosuo de la poalele chineze ale Himalayei şi avertizează asupra derivelor etice ale Inteligenţei Artificiale, semnalează resurgenţa unui naţionalism afrikaaner în Africa de Sud şi indică dramatice evoluţii demografice în următoarele decenii.

Redacţia română a adăugat tot atâtea subiecte relevante local şi regional: Cum poate fi politica schimbată de proteste, Actorii scenei politice de la Belgrad, Decapitarea armatei poloneze, Mizele Ankarei în „Marea Moschee” de la Bucureşti, Rosturile unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi Erorile gazoductului Iaşi-Ungheni. Finalmente, un amplu dosar pe chestiunea responsabilităţii companiilor pentru conţinutul canalelor media pe care le folosesc pentru reclamă.

ediţia FP-România nr. 54 (vara 2017) poate fi găsită în reţelele de presă de calitate (Inmedio şi altele) în perioada iunie-august - altfel, ediţiile FP-România pot fi consultate online aici

FP România nr 54 / vara 2017

SUMAR

perspective

apertura

Mamele
Un străvechi matriarhat chinez, unde femeile au soţi multipli, intră în obscuritate.
fotografii de KAROLIN KLÜPPEL

vizual

Divide şi profită
Un spirit scandalos, belicos ca al lui Donald Trump este armat împotriva cooperării.
de KENNARD PHILLIPPS

decodor

Piaţa asigurărilor de sclavi
Stăpânii de sclavi din America nu doar deţineau oameni. Îi închiriau altora – şi îi asigurau.
de MICHAEL RALPH şi WILLIAM RANKIN

inovaţii: O aplicaţie care salvează peşti pozându-i, căşti care stimulează creierele atleţilor şi altele.
de ELIZA STRICKLAND

dialog: Politicianul Eamon Gilmore şi scriitorul Saleem Haddad discută despre modul selectiv în care Vestul respectă drepturile omului.

„Drepturile omului nu operează în vid. Operează într-o structură de putere.”

Eastern Focus

politix

De fapt, ce vrem
De la tensiuni şi proteste la dialog şi deliberare.
de Mădălina Mocan şi George Jiglău

Recurenţa protestelor arată că trebuie găsite soluţii care schimbă jocul pe termen lung, prin dialog cu toate părţile implicate şi printr-un proces deliberativ cât mai larg posibil.

În asociere stă puterea
Cum poate fi politica schimbată cu ajutorul protestelor. Şi ce mai avem de făcut.
de Gabriel Bădescu

Sunt necesare schimbări de design instituţional şi legislativ pentru creşterea calităţii reprezentării politice, schimbări care să ţină cont de propunerile societăţii civile şi ale experţilor.

Promisiunea neîndeplinită a protestelor româneşti
În 2017, protestul anti-sistem a fost înlocuit de protestul faţă de numai o parte a sistemului. Cum s-a ajuns aici.
de Victoria Stoiciu

Lucrul cel mai deştept pe care îl poate face puterea când este contestată este să încorporeze încercarea de rezistenţă, transformând-o într-o reîntărire a status quo-ului. Exact asta s-a întâmplat cu protestele româneşti.

„Un nume ce-i?”
Redefinirea democraţiei şi a luptei anticorupţie, prin prisma protestelor din Coreea de Sud şi România din 2016 şi 2017.
de Dana S. Trif

Mare parte dintre cetăţenii României ca şi ai Coreei de Sud refuză să accepte ca legitim un guvern care slujeşte interesele private înaintea celor publice.

agende

serbia/ politice

Fotografia prezidenţialelor sârbe
Serbia are un nou preşedinte, dar peisajul pre-electoral rămâne elocvent pentru situaţia politică din ţară. (Pe fundal, Balcanii fierb din nou.)
de Călin Neacşu

Aleksandar Vucici a câştigat prezidenţialele din Serbia din primul tur. Mii de sârbi au descins însă imediat în stradă reclamând concentrarea pârghiilor puterii în mâinile noului preşedinte.

polonia/ securitate

Debarcarea în Polonia
Un hub de securitate american pe Flancul Estic al NATO. În context, discuţii cu Ian Brzezinski şi Andrew Michta.
de Octavian Manea

O armată demoralizată
În timp ce Polonia devine un hub de securitate american pe Flancul Estic al NATO, Cartierul General al Armatei Poloneze a rămas fără 90% din ofiţerii cu funcţii de conducere.
de Octavian Milewski

românia / forum

Buna Securitate
Summitul Bunei Guvernanţe – sau punerea României pe radar.
de Radu Magdin

rusia/ politice

Va avea Putin soarta şahului iranian?
Centenarul revoluţiei ruse anunţă un an tectonic pentru regimul de la Moscova. Konstantin von Eggert decodifică starea de spirit care se dezvoltă în anumite părţi ale societăţii ruse.

turcia/ soft-power

Miza „Marii Moschei” de la Bucureşti
Între politica internaţională a Ankarei şi nevoile spirituale locale.
de Iulia-Alexandra Oprea

Programul moscheilor sprijinite de Ankara nu vizează doar România. Iar cel mai mare lăcaş de cult islamic din Europa nu va fi la Bucureşti.

economix

financiare/ proiecte

Oportunităţi. Şi riscuri
Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este de mult necesar, şi poate da mai multă forţă economică statului român. Condiţia este însă o administrare eficientă – şi neamestecul politic în deciziile administratorilor.
de Cristian Socol

Anticipările legate de impactul economic al Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sunt ridicate: plus 20 miliarde de lei la PIB, plus 6 miliarde de lei venituri bugetare suplimentare şi crearea a 42.000 de noi locuri de muncă în următorii patru ani. Cu două condiţii.

energie/ politică

Podul de gaze, necirculat
Cooperarea energetică dintre România şi Republica Moldova a început cu stângul.
de Corina Murafa

Gazoductul Iaşi-Ungheni s-a dovedit un proiect scump şi îndelungat, nesusţinut de fundamente reale de piaţă. Interconectarea liniilor de înaltă tensiune ar fi fost mai ieftină, mai rapidă şi mai cu sens din punct de vedere economic.

csr/ idei

Publicitate şi Responsabilitate
Cât de responsabili sunt advertiserii pentru conţinutul canalelor media pe care le folosesc pentru reclamă? În context, au companiile responsabilităţi sociale mult mai ample decât ceea ce se întreprinde în mod obişnuit prin CSR? Ar putea intra între acestea şi grija pentru calitatea mediului politic?

de Raluca Feher, Aneta Bogdan, Adriana Liuţe, Teodora Migdalovici, Iulian Comănescu, Dragoş Tuţă, Constantin Vică, Bogdan Diaconu

features

chestiunea demografică

Oricine avea un penny de cheltuit în Londra secolului al XVII-lea putea să cumpere „Buletinul de Mortalitate”, o foaie săptămânală care ţinea evidenţa înmormântărilor din oraş. La mijlocul anilor 1660, un statistician amator a decis să analizeze toate buletinele adunate. Raportul lui John Graunt a descoperit tendinţe în botezuri, funeralii şi în cauzele mortalităţii – şi a ajutat la naşterea ştiinţei moderne a demografiei. 350 de ani mai târziu, disciplina beneficiază de pe urma tehnologiilor şi a metodelor avansate de adunare a datelor. Aşa cum arată această ediţie FP dedicată demografiei, forţele care afectează populaţia devin şi ele din ce în ce mai complexe. Paul Taylor, cercetător senior la Encore.org, explică cum puterea dobândită de femei, fundamentalismul religios, ca şi alte tendinţe sociale vor defini cine va popula globul în 2050. Jurnalista Erika Hayasaki demonstrează un viitor în care inteligenţa artificială se va dovedi la fel de misogină ca şi creatorii săi. Din Africa de Sud, scriitoarea Eva Fairbanks se întreabă dacă obiectivul unei mişcări pentru protejarea culturii afrikaner este prezervarea istorică sau supremaţia albă. Demografia nu e doar despre numere – ci şi despre ecuaţiile care le produc. – editorii americani

Privind la 2050
Cum vor modela viitorul o Europă mai puţin creştină, o populaţie îmbătrânită şi forţa femeilor.
de PAUL TAYLOR

Asta înseamnă că în 2050 vor exista aproximativ de trei ori mai mulţi africani (2,5 miliarde) decât europeni (707 milioane). În 1950, erau aproape de două ori mai mulţi europeni decât africani. Demografia este o dramă cu încetinitorul. Însă cu fiecare tic-tac aceasta transformă lumea. Islamul are cea mai rapidă creştere dintre marile religii ale lumii. Conform estimărilor Pew Research Center, la jumătatea secolului, numărul musulmanilor (2,8 miliarde, sau 30% din populaţia globului) şi al creştinilor (2,9 miliarde, sau 31% din populaţie) vor fi pentru prima dată aproape egale. Dacă tendinţele actuale continuă, islamul va depăşi creştinismul drept cea mai mare religie a globului în 2070.

Femei vs. Maşini
Inteligenţa Artificială va fi mai inteligentă decât oamenii. Dar va fi la fel de rasistă şi sexistă ca şi creatorii ei.
de ERIKA HAYASAKI

Un mic grup de femei aflate în avangarda sectorului tehnologic se confruntă deja cu această problemă. Ele speră să prevină un viitor în care inteligenţa artificială este expresia supremă a masculinităţii. Teama lor este că dacă îşi continuă dezvoltarea nesupravegheate şi necontrolate design-urile robotice şi algoritmice ar putea crea un climat social atât de opresiv încât s-ar putea ca impactul negativ să nu mai poată fi corectat.

Ultimii Africani Albi
Vor avea afrikaaners – responsabilii pentru apartheid-ul din Africa de Sud – ceva de spus în viitorul ţării lor?
de EVE FAIRBANKS

Pe lângă organizarea de campanii de acţiune directă, AfriForum oferă membrilor săi servicii care altfel ar trebui să intre în sarcina guvernului sud-african. Testează în mod independent calitatea apei din municipalităţi, repară gropile din drumuri în zonele rurale şi asigură o patrulă a comunităţii. Hermann Giliomee, un istoric de vază al Africii de Sud, arată că „principalul lucru pe care afrikanerii l-au pierdut în 1994 a fost statul”. AfriForum înlocuieşte această pierdere.

puntea de observaţie

mappa mundi

Boom-ul demografic
Bătrânii obişnuiau să împovăreze societăţile. Acum alimentează creşterea economică în jurul lumii.
de DAVID ROTHKOPF

S-ar putea spune, într-adevăr, că marea idee a lui Bismarck şi-a atins, în sfârşit, vârsta de pensionare – la aproximativ 135 de ani. Vom avea nevoie de idei noi şi de un vocabular care să definească perspectiva a ceea ce ar putea fi următoare mare noutate în explozia de productivitate – utilizarea optimă a lucrătorilor cu cea mai mare experienţă pe care îi avem în feluri care să ne servească şi nouă, şi să le servească şi lor.

securitate

Fratele Copleşitor
Pasul 1: Alege un potenţial tiran la Casa Albă. Pasul 2: Realizează eroarea. Pasul 3: Intră în panică.
de JAMES BAMFORD

Temperarea tendinţelor orwelliene ale lui Trump va necesita toată rezistenţa care se poate mobiliza.

economice

Împăratul e gol
Problema Omului Davos cu umilitatea a ajuns la capăt. Asistă lumea la ultima sa răsuflare?
de GILLIAN TETT

Elitele nu au dreptul exclusiv la viitor – şi nici nu au întotdeauna dreptate asupra acestuia.

cărţi & cultură
Citind în întuneric
W.H. Auden, Hannah Arendt şi Philip Roth sunt agenţi latenţi ai rezistenţei împotriva lui Trump.
de ADAM KIRSCH

Gessen a prezis că prima victimă a Administraţiei Trump va fi presa liberă: „Mulţi jurnalişti s-ar putea să se confrunte curând cu o dilemă familiară acelora dintre noi care au lucrat în autocraţii – te aliniezi sau pierzi accesul”. Exact cum a fost un candidat fără precedent, Trump promite să instaureze un tip de regim american fără precedent.

ghidul

Prin şi despre Colombo
Arthur Wamanan, despre unde să savurezi lamprais şi să vezi zeităţi în Colombo.
interviu de AMANTHA PERERA

ultimul cuvânt

Infrastructura socială
Demografia nu se referă doar la identitate. Este despre cum şi unde interacţionează diferite populaţii. Infrastructura socială este reţeaua de spaţii fizice şi instituţii – de la trotuare la parcuri publice, de la biblioteci la cafenele – care când sunt robuste promovează activităţi ce construiesc comunităţi în rândul unor clanuri altminteri diferite. Când aceste resurse sunt degradate, asta descurajează interacţiunea, lăsând diferitele grupuri demografice – oricum le definiţi – izolate. Mizele sunt reale: infrastructura socială slabă generează izolare economică, incomunicabilitate politică şi diviziunile sociale care alimentează cele mai periculoase forme de xenofobie. În special în urma alegerilor recente din SUA, nevoia de investiţii publice şi private în această infrastructură nu ar putea fi mai urgentă. – ERIC KLINENBERG