Cele șapte insule strategice care dețin cheia pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz
0Pe măsură ce mii de militari americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu, atenția se concentrează tot mai mult asupra rețelei de insule strategice ale Iranului din Golful Persic, situri pe care analiștii le consideră ca având un rol hotărâtor într-o eventuală operațiune militară menită să deschidă Strâmtoarea Ormuz, relatează CNN.
O mare parte din speculațiile inițiale asupra unei posibile intervenții terestre a SUA s-au concentrat asupra insulei Kharg, un hub petrolier vital din nordul Golfului Persic care gestionează aproximativ 90% din exporturile Iranului. Cu toate acestea, experții notează că un alt grup de insule ar putea fi chiar mai important în ceea ce privește securizarea rutei maritime, în special cele care formează ceea ce cercetătorii numesc „arcul de apărare” al Iranului de-a lungul Strâmtorii Ormuz.
Șapte insule - Abu Musa, Tunb-ul Mare, Tunb-ul Mică, Hengam, Qeshm, Larak și Hormuz - formează un arc defensiv care conferă Iranului un avantaj geografic asupra uneia dintre cele mai importante artere de transport din lume. „O curbă ipotetică ce leagă aceste insule ar ajuta la înțelegerea superiorității strategice a Iranului în ceea ce privește controlul securității” strâmtorii, au scris cercetătorul iranian Enayatollah Yazdani și cercetătorul chinez Ma Yanzhe într-un studiu din 2022.
La capătul vestic al acestui arc, Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb, cele mai mici din grup, sunt considerate cheie pentru controlul strâmtorii. Din cauza rutelor maritime înguste și a apelor puțin adânci, „navele mari de război și petrolierele sunt forțate să treacă” pe lângă aceste insule, au notat cercetători, ceea ce le face vulnerabile la atacuri ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), cu bărci rapide, mine și drone.
Iranul a subliniat de mult valoarea militară a acestor poziții. Oficialii le-au descris drept „portavioane staționare și imposibil de scufundat”, potrivit lui Yazdani și Ma. IRGC a consolidat această poziție anul trecut, când comandantul forțelor navale, contraamiralul Alireza Tangsiri, ucis recent într-un atac israelian, a declarat: „Abordarea noastră tactică dictează că trebuie să înarmăm și să operaționalizăm acest grup de insule. Avem capacitatea de a lovi baze inamice, nave de război și active din regiune.”
Analiștii militarii notează că orice efort al SUA de a asigura trecerea în siguranță prin Golf a navelor de război americane, posibil cu pușcași marini la bord, ce s-ar îndrepta asupra Insulei Kharg, ar necesita probabil mai întâi neutralizarea acestor poziții defensive. „Insulele sunt poziționate strategic pentru a controla orice transport maritim” care intră sau iese din Golf, a explicat Carl Schuster, fost director al Centrului Comun de Informații al Comandamentului Pacific al SUA.
Nu există un calendar pentru posibilele asalturi amfibii ale SUA asupra unora dintre insule din Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că prelungește termenul limită pentru lansarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului cu 10 zile, până pe 6 aprilie, pentru a vedea dacă se poate ajunge la un acord cu Teheranul pentru a pune capăt conflictului. Un termen anterior a expirat vineri seara.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, le-a spus reporterilor că „s-au realizat progrese” în negocierile cu Iranul.
Dar nu a fost anunțată nicio pauză în cadrul campaniei militare generale. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că SUA vor continua „negocierea cu bombe”.
Potrivit CNN, elemente a două unități expediționare de pușcași marini americani (MEU) -aproximativ 4.000 de militari -se îndreaptă spre regiune, alături de circa 1.000 de soldați din Divizia 82 Aeropurtată. Schuster a sugerat că ar putea fi necesară o operațiune de amploare, afirmând: „Aș folosi două MEU-uri pentru a asigura o forță copleșitoare.”
O astfel de operațiune ar putea implica debarcări amfibii cu ajutorul navelor marinei sau inserții ale parașutiștilor. Totuși, fiecare opțiune implică riscuri. Navele ar trebui să treacă de alte poziții defensive iraniene de pe insule precum Larak și Qeshm, în timp ce aeronavele ar putea fi vulnerabile la sistemele de apărare aeriană.
Analistul militar CNN Cedric Leighton a explicat joi că Larak, aflată la intrarea estică în strâmtoare, reprezintă o problemă pentru navele militare care ar încerca să pătrundă în golf.
Cu atacuri lansate dinspre Insula Latrak, (Iranul) „ar putea opri orice trece prin strâmtoare. Aceasta este o țintă militară critică”, subliniat el.
Chiar și în cazul unui succes, capturarea insulelor ar fi doar o parte a problemei. Analiștii estimează că între 1.800 și 2.000 de militari ar fi necesari pentru a le menține sub control, expunând forțele americane la contraatacuri. „Dacă (Iranul) are dronele și rachetele balistice disponibile, va lovi orice forță ostilă de pe acele insule”, a avertizat Schuster.
Un raport recent al Institutului pentru Studiul Războiului indică faptul că avioane americane sau israeliene au început deja să lovească infrastructura iraniană de pe unele dintre aceste insule - hangare, porturi și depozite - posibil un precursor al unei operațiuni amfibii.
Totuși, calculele strategice depășesc câștigurile militare imediate. Schuster a remarcat că țintirea insulelor din josul Golfului, Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb, în locul Kharg, ar putea reduce daunele economice pe termen lung. „Există un risc mai mic de a afecta economia unui viitor guvern iranian”, a spus el, subliniind rolul central al insulei Kharg în exporturile de petrol.
Cu toate acestea, capturarea insulelor ar putea genera complicații diplomatice. Emiratele Arabe Unite contestă de mult controlul Iranului asupra insulelor Abu Musa și Tunb, pe care Teheranul le-a ocupat în 1971. O intervenție americană ar putea crea ceea ce Schuster a numit o „dilemă politică” pentru Washington.
Returnarea insulelor Iranului ar putea tensiona relațiile cu EAU, în timp ce transferul lor către EAU ar putea submina legitimitatea unui viitor guvern iranian.
„De aceea planificarea militară modernă este atât de complexă”, a spus Schuster. „Fiecare opțiune are un impact negativ. Nu există planuri sau soluții perfecte. Există doar un echilibru între costuri, riscuri și impact, atât intenționate, cât și neintenționate.”
Axios: SUA analizează opțiuni militare pentru o lovitură decisivă asupra Iranului
Acestea includ operațiuni terestre și de bombardament asupra insulelor din proximitatea strâmtorii Ormuz, au declarat mai mulți oficiali și surse familiarizate cu situația pentru Axios.
De pildă, cucerirea insulei Larak ar putea limita capacitatea Iranului de a hărțui navele din strâmtoare și de a amplasa mine, însă insula este puternic fortificată și ar fi o țintă dificilă.
Insulele Abu Musa și Tunb se află în apropierea intrării vestice a Strâmtorii Ormuz, între Iran și Emiratele Arabe Unite, și servesc drept avanposturi iraniene, fiind echipate cu rachete, drone și capacități de minare.
Pentagonul a sugerat capturarea insulei Abu Musa, au declarat surse pentru Axios.
De altfel, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris miercuri pe X că serviciile de informații iraniene estimează că „dușmanii Iranului, cu sprijinul unei țări din regiune, pregătesc o operațiune de ocupare a uneia dintre insulele Iranului”. Ghalibaf făcea probabil aluzie la Emiratele Arabe Unite și la pretențiile țării asupra insulei Abu Musa.
„Dacă vor întreprinde vreo acțiune, toată infrastructura vitală a acelei țări din regiune va fi ținta unor atacuri neîncetate, fără restricții”, a amenințat el.
Insula Qeshm, cea mai mare insulă din Golful Persic, este situată în largul coastei sudice a Iranului și adăpostește rachete antinavă, mine, drone și alte echipamenye atac în tuneluri subterane
Iranul au acuzat SUA că a atacat o stație de desalinizare de pe insulă în primele zile ale războiului, întrerupând aprovizionarea cu apă a satelor locale. Washingtonul a negat acuzația. Având suprafață de aproximativ 558 de mile pătrate, Qeshm ar fi însă o țintă uriașă și nu au existat semne că SUA ar planifica o operațiune de preluare a insulei.