Ce spune cercetătoarea chineză care a descoperit originea virusului SARS despre o vizită a echipei OMS la laboratorul său din Wuhan

Omul de ştiinţă care a descoperit virusul SARS în 2003 după o cercetare amplă de teren în peşterile din provincia  Yunnan, muncă pe care a coordonat-o, a spus că este deschisă unei vizite de infirmare a ideii că coronavirusul a scăpat de la laboratorul său din Wuhan. Cercetătoarea chineză Shi Zhengli de la Institutul de Virusologie din Wuhan (IVW) numită şi Femeia cu lilieci din China a răspuns întrebărilor jurnaliştilor BBC.

Declaraţiile acesteia vin în contextul în care în ianuarie este programată o misiune de cercetare a OMS privind originea epidemiei izbucnită anul trecut la Wuhan.

Echipa de cercetători chinezi condusă de Shi Zhengli  a descoperit că epidemia de SARS ce a ucis 700 de oameni în 2003 provine de la o specie de lilieci. Laboratorul său din Wuhan a identificat un mare număr de coronavirusuri ale căror gazde sunt liliecii.

Faptul că epidemia a început la Wuhan unde se află şi acest Institut de cercetare ces tudiază acest tip de virusuri a stârnit suspiciuni că există o legătură între ele.

Guvernul chinez, institutul de Virusologie din Wuhan şi cercetătoarea chineză au negat ferm aceste acuzaţii.

Shi Zhengli a răspuns pe email întrebărilor jurnaliştilor BBC.

Întrebată dacă investigaţia echipei OMS ar putea infirma teoria unei scăpări din laborator şi pune capăt speculaţiilor pe acest subiect, a spus: „Am comunicat cu experţii OMS în două rânduri. Eu însămi le-am dat de înţeles clar că i-aş primi cu plăcere într-o vizită la IVW”.

Despre ce ar include această vizită şi anume o investigaţie formală ce ar presupune accesul la date experimentale şi arhive, Shi a spus: „Personal aş saluta orice formă de vizită bazată pe un dialog deschis, transparent, de încredere şi rezonabil. Însă planul concret nu este decis de mine”.

Biroul de presă al Institutului a transmis într-un comunicat c[ cercetătoarea a făcut declaraţii în nume propriu şi că răspunsurile sale nu au fost aprobate în prealabil. BBC a refuzat să furnizeze o copie solicitată a articolului înainte de publicare.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de părere că cel mai probabil scenariu este că virusul Sars-Cov-2 ce produce COVID-19 a fost transmis la oameni  de la lilieci printr-o gazdă intermediară. 

Misiunea OMS nu vizează însă această teorie, iar unii dintre membri echipei formate din 10 experţi o exclud.

Unul dintre ei este Peter Daszak, zoolog britanic, ales prin prisma experienţei sale într-un proiect amplu de colectare a mostrelor de virusuri din natură.

A colaborat strâns cu Shi Zhengli în prelevarea mostrelor de la liliecii din peşterile chineze.

„Nu am văzut încă vreo dovadă a unei scăpări din laborator sau a unei implicări a lui în această epidemie. Am văzut însă dovezi substanţiale potrivit cărora sunt fenomene ce au loc natural - pornite de încălcările umane ale habitatelor la vedere în sud-estul Asiei”, a spus el.

Cât despre încercarea de a obţine acces în laboratorul din Wuhun pentru a exclude teoria despre scurgerea din laborator, el spune: „Nu este sarcina mea să fac asta. OMS  a negociat termenii de referinţă, or ei spun să mergem pe urmele dovezilor. Asta va trebui să şi facem”, a adăugat el.

Un punct central al anchetei va fi piaţa din Wuhan unde se comercializau specii sălbatice de animale. Primii pacienţi au fost conectaţi cu această piaţă.

Daszak a explicat că echipa OMS „va examina aceste clustere de cazuri, contacţii, progenineţa animaleor vândute în piaţă şi va vedea unde vor duce aceste piste”.

Un incident de „spillover” a unui coronavirus de la lilieci a fost când şase mineri s-au îmbolnăvit la o mină din Tongguan, provincia Yunnan, în 2012, iar trei au murit.

Este genul de transmitere care a motivat Institutul din Wuhan să studieze mostre de la liliecii din Yunnan. Pe parcursul a trei ani a fiost identificate 293 de coronavirusuri.

Totuşi puţine lucrări s-au publicat despre aceste cercetări. La începutul epidemiei în ianuarie Shi a fost unul din primii oameni de ştiinţă din lume care a secvenţiat noul virus, descoperind cea mai apropiată rudă a sa în baza de date a laboratorului.

Este vorba de RaTG13 ale căror litere provin de la specia de liliac (Rhinolophus affinis, Ra), locul unde a fost găsit (Tongguan, TG) şi anul în care a fost identificat (2013).

Este un virus ce joacă rolul principal într-un studiu care a exclus posibilitatea unei scurgeri din laborator. Publicat în martie în Nature Medicine, sugerează că dacă s-a întâmplat acest lucru cu coronavirusul atunci ar fi trebuit să existe o versiune mai apropiată de SARS-CoV-2 decât RaTG13 cu care are o similaritate de doar96.2%.

Astfel că oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că acest coronavirus ce a dus la o epidemie şi-a obţinut eficienţa specială datorită unei lungi perioade de circulaţie a unui virus precursor mai blând care  evoluat în cele din urmă în virusul mortal detectat pentru prima oară în 2019 la Wuhan.