Ce şansă la democraţie au statele din Orientul Mijlociu? Implicaţia tulburărilor din Egipt asupra relaţiilor Americii cu statele arabe

Plecarea de la putere a liderului egiptean Hosni Mubarak, fie că se va face acum sau în septembrie, va avea un ecou puternic în regiune şi va influenţa puternic relaţiile SUA cu statele arabe.

Partenerul tradiţional al Washingtonului în regiune, longevivul preşedinte egiptean va da drumul puterii după mai bine de 30 de ani. Este doar o chestiune de timp, spun analiştii chestionaţi de CNN.

Citiţi şi: Egipt: Frăţia Musulmană vrea anularea acordului de pace cu Israelul. ElBaradei, un necunoscut a cărui imagine a fost fabricată de CNN

Întrebarea care se pune este cine va prelua puterea şi care sunt şansele ca Egiptul, unde principala forţă de opoziţie o reprezintă mişcarea islamistă "Frăţia Musulmană", să devină o democraţie. Puţini sunt cei care acordă şanse reale democraţiei. Pentru mulţi izgonirea de pe fotoliul prezidenţial a faraonului Mubarak înseamnă transformarea Egiptului într-un stat islamic, asemănător Iranului, ostil Israelului.

Dacă acest lucru se va întâmpla, lucrurile se vor complica şi pentru SUA.

SUA pierd aliaţi în Orientul Mijlociu

Barack Obama s-a instalat la Casa Albă promiţând o nouă era în relaţiile dintre Statele Unite şi lumea musulmană. După cum evoluează lucrurile, SUA sunt pe cale să-şi piardă şi puţinii aliaţi din lumea arabă. Mubarak era un spijin important pentru America în urmărirea a două obiective esenţiale: instalarea sau susţinerea unor guverne prietene Washingtonului în statele din regiune şi avansarea în negocierile privind pacea dintre israelieni şi arabi.

În soluţionarea problemelor statelor arabe se remarcă acum noi state: Turcia, Brazilia şi Qatar-ul.

Nu mai departe de luna trecută, în timpul discuţiilor de la Istambul, Iranul s-a încăpăţânat să avanseze cu programul nuclear indiferent de severitatea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de aliaţii acestora.

Un alt stat din regiune, Libanul este în pragul unui nou război civil după ce gruparea Hezbollah,susţinută de Siria şi Iran, a dus la prăbuşirea guvernului sprijinit de SUA şi condus de Saad Hariri, instalând în locul său un nou cabinet a cărei conducere a încredinţat-o miliardarului Najib Mikati.

În Yemen, un alt aliat al SUA, preşedintele Ali Abdullah Saleh, a anunţat că nu va mai candida după expirarea actualului mandat, în 2013 şi că nu-şi va susţine fiul la alegeri. Saleh, care se află la putere de mai bine de trei decenii, era principalul partener al SUA în lupta împotriva terorismului din regiune şi în anihiliarea filialei al Qaeda din ţară.

Citiţi şi: Proteste antiguvernamentale în Yemen

Washingtonul avertizează liderii arabi: reforme sau prăbuşirea

Cu o poziţie şubrezită în Orientul Mijlociu, Washingtonul a început să joace, în ultimele luni, o nouă carte, informează CNN. Noua poziţie a SUA a fost anunţată de secretarul de stat Hillary Clinton. Aceasta i-a avertizat pe lideri arabi, luna trecută, în urma vizitei din Qatar, că, dacă nu vor întreprinde reforme serioase, care să reducă din frustarea economică şi socială, regimurile lor "se vor scufunda în nisip".

"Revoluţia de iasomie" din Tunisia a arătat lumii că sărăcia, foametea şi inegalitatea socială pot sta foarte bine la baza unei revolte sociale de masă capabilă de a răsturna guverne.

Statele Unite au decis să se rupă de regimurile autoritare din regiune şi au încercat să dea asigurări, atât tunisienilor, cât şi egiptenilor, că în lupta lor pentru libertate şi pentru o viaţă mai bun pot conta pe America. Această reacţie a Washingtonului transmite un avertisment celorlalţi parteneri arabi de a adopta reforme serioase pe viitor.

Înlăturarea lui Mubarak nu este pe placul Israelului

Evoluţia situaţiei din Egipt stârneşte îngrijorare, în principal, în Israel, unde există temeri că, la conducerea unuia dintre puţinii prieteni ai Tel Aviv-ului în regiune, ar putea veni extremişti musulmani.

În 1978, acordurile de la Camp David semnate de prim ministrul israelian Menachem Begin şi preşedintele egiptean Anwar Sadat puneau capăt ostilităţilor dintre cele două state şi forţau o relaţie de cooperare, care a rezistat, în principal, datorită stabilităţii regimului lui Mubarak, care a preluat puterea după asasinarea lui Sadat, în 1981.

Ambasadorul israelian la Cairo în perioada 2003-2005, Eli Shaked, a prezis prăbuşirea regimului lui Mubarak şi preluarea puterii de către islamiştii ostili Occidentului şi Israelului.

Căderea regimului Mubarak va afecta şi relaţiile cu mişcarea Hamas, care controlează teritoriile palestinieni dintre Egipt şi Israel.

Statele Unite speră că oricine va prelua puterea atât în Egipt, cât şi alte state din Orientul Mijlociu, va dori să aibă în Washington un partener. Întrebat fiind cum va reacţiona SUA în tulburările din această regiune, un înalt oficial din capitala americană a răspuns simplu: "Noi vom vorbi cu oricine se va afla la conducere", scrie CNN.