Ce s-a întâmplat cu banii donaţi pentru reconstruirea Haiti după cutremur
0După cutremurul care a devastat Haiti în 2010, guvernele şi fundaţiile din jurul lumii au reuşit să strângă aproximativ şapte miliarde de euro pentru a-i ajuta pe semenii lor loviţi de soartă. Însă numai o parte din această sumă a ajuns în ţara lovită atât de crunt, iar preşedintele haitian, Michel Martelly, spune că fondurile primite nu „dau roade“.
Aproape 350.000 de oameni încă locuiesc în tabere improvizate. Mulţi alţii s-au mutat în aceleaşi locuinţe instabile care au provocat atâtea victime în timpul dezastrului, notează „National Public Radio“ din SUA. Preşedintele Martelly spune că eforturile de ajutorare sunt necoordonate, iar proiectele au subminat guvernul, deşi la bază au fost bine intenţionate. „Nu vrem doar bani pentru Haiti. Nu mai trimiteţi bani. Haideţi să reparăm sistemul“, îndeamnă preşedintele.
„Cu siguranţă că am salvat vieţi. Cu siguranţă că am dat corturi oamenilor şi am făcut tot felul de lucruri, dar, în acelaşi timp, nu ştiu cât de bine ne-am descurcat, dat fiind nivelul haosului şi posibilitatea reală de a-i ajuta pe cei în nevoie“, spune specialistul în dezastre Tom Kirsch, de la Facultatea de Medicină „Johns Hopkins“ din SUA.
Kirsch, care a vizitat Haiti de câteva ori după cutremur, a adăugat că „am fi putut să le dăm bani personal, să zicem cam 10.000 de dolari de persoană, bani care i-ar fi ajutat o viaţă, nu cum i-am cheltuit noi“.
Ce s-a întâmplat cu banii donaţi
Din 2010 până în 2012 s-au strâns 7,1 miliarde de euro, adică în jur de o treime din ajutoarele globale donate în 2012. Ce s-a întâmplat cu ei? „Doar o foarte mică parte din bani părăseşte ţara care îi donează“, explică reporterul Jonathan Katz, autorul cărţii „Cum a salvat lumea Haiti şi cum a lăsat în urmă un dezastru“.
„În primul rând, miliardele de euro sunt promise, dar nu şi sunt oferite. Naţiunile care donează bani prin ştergerea unor datorii, de fapt nu dau niciun ban şi drept vorbind acei bani oricum nu ar fi fost rambursaţi de Haiti. Aşa că anumite sume sunt, pur şi simplu fictive“, adaugă Katz.
Aşa că suma donată în mod real este de doar 1,9 miliarde de euro. 93% din aceşti bani au ajuns ori la agenţiile Naţiunilor Unite, ori la organizaţiile non-guvernamentale internaţionale. Sau, pur şi simplu, nu au părăsit ţara de origine. Aşa că puţinii bani rămaşi pentru Haiti au fost folosiţi pentru ajutoare pe termen scurt „Leucoplast, prelate pentru corturi, mâncare pentru sinistraţi. Nu s-a făcut nimic pe termen lung“, spune Katz.
Dar mâncarea este consumată, prelatele se strică şi leucoplastul cade, aşa că banii sunt cheltuiţi, dar oamenii nu au rămas cu nimic durabil. „Când se aude de aceste miliarde de euro, oamenii se gândesc că au ajutat la reconstruirea ţării după cutremur. Dar nimeni nu a intenţionat asta, aşa că nu s-a realizat“, mărturiseşte Jonathan Katz.
Cutremurul care a lovit Haiti în 2010 a fost un dezastru îngrozitor. Haiti este ţara extremelor: guvernul este unul slab, iar cutremurul a lovit chiar capitala unde morţii au fost de ordinul sutelor de mii. Într-un oraş cu o populaţie de 2,5 milioane de oameni, 316.000 de oameni (numărul estimat de guvernul haitian) este un număr imens.
Dar, lăsând la o parte toate astea, atitudinea multor grupuri de ajutorare faţă de Haiti a fost influenţată de dezorganizare. Se putea face orice, aşa că nimeni nu a ţinut socoteala, nu a existat nicio coordonare. „Oamenii alergau care-ncotro şi făcea, fiecare, ce i se părea mai bine. Şi asta a transformat ajutoarele în haos“, conchide Katz.