Care este motivul din spatele protestelor actuale din Egipt

Miile de protestatari care mărşăluiesc în Piaţa Tahrir din Cairo de câteva săptămâni reamintesc de demonstraţiile în masă de la începutul anului 2011, care au dus la căderea fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak.

Ce se află în spatele revoltelor

Protestele au fost declanşate de un decret prezidenţial din 22 noiembrie al actualului preşedinte Mohamed Morsi, primul lider egiptean ales liber de o populaţie ce numără 83 de milioane de locuitori, care a împiedicat orice instanţă din a se opune deciziilor sale, până la o nouă Constituţie. Hotărârea i-a asigurat putere necondiţionată, protecţie în faţa controlului judiciar şi luarea oricăror decizii.

Care a fost motivaţia lui Morsi

Insistând asupra faptului că acest ordin este temporar, până la o nouă Constituţie, Morsi pretinde că măsurile sale au ca scop protejarea revoluţiei. Mai mult, a dat asigurări că decretul său se va aplica numai pe probleme ce ţin de suveranitate.

Morsi a mai spus că edictul are ca scop prevenirea intervenţiei instanţelor de judecată în activitatea Adunării Constituante a Egiptului (ACE), organismul însărcinat cu elaborarea noii Constituţii. Judecătorii, mulţi dintre ei „rămăşiţe” ale vechiului regim, sunt văzuţi drept ostili faţă de islamism, care acum domină organismul de elaborare a Constituţiei.

Măsurile lui Morsy, prin care a dus la concentrarea puterii în mâinile Executivului, reprezintă o continuare a luptei asupra puterii, între Frăţia Musulmană a lui Morsy, mişcarea islamistă care este cea mai puternică forţă politică a Egiptului, şi „rămăşiţele” vechiului regim militar dominat de Mubarak în ultimii ani.

În iunie, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerea lui Morsi, liderii militari din Egipt au dizolvat Parlamentul. După ce a fost ales, Morsi a sfidat conducerea militară, ordonând reîntrunirea Parlamentului. Edictul preşedintelui a exclus posibiliatea de a repeta orice amestec.

Reacţiile la decizia preşedintelui

Decretul lui Morsi a împărţit egiptenii în două tabere. În timp ce Frăţia Musulmană este de partea preşedintelui, organizând în acest sens mitinguri de mare amploare pentru a-şi arăta sprijinul, mulţi egipteni au văzut prin decret o preluare de putere alarmantă şi nedemocratică. Ei se tem că Morsi şi-ar putea însuşi stilul de conducere autoritar pe care ţara tocmai l-a răsurnat.

Cei mai mulţi protestatari din Piaţa Tahrir sunt egipteni care au avut un rol important şi în revoluţia care l-a alungat pe Mubarak, dar care au fost marginalizaţi de succesul islamiştilor în alegerile ulterioare. În sloganurile lor îl acuză pe Morsy că devine „un nou faraon “ sau „un dictator“.

De ce revoltele au izbucnit acum

Morsi a emis edictul la o zi după încetarea focului între Israel şi Hamas. Cel mai probabil, încurajat de recunoştinţa căpătată la nivel internaţional datorită contribuţiei la asigurarea păcii, preşedintele a subestimat consecinţele acţiunilor sale.

Furia protestatarilor de pe străzi reflectă şi un nivel de nemulţumire faţă de lipsa progreselor realizate de la revoluţie, sărăcia şi inegalitatea din ţară contribuind la o rată a şomajului de 12% şi un PIB pe cap de locuitor de 6.500 de dolari.

De altfel, multe dintre nemulţumirile din spatele revoluţiei erau legate de inegalitate şi de corupţie, probleme care nu au fost încă rezolvate.

Ce a mai hotarât Morsi

Anumite aspecte din hotărârile preşedintelui egiptean sunt şi în favoarea celor care acum protestează în stradă. În decretul său, Morsi a anunţat că toate decesele şi violenţele ce au legătură cu înlăturarea lui Mubarak vor fi investigate din nou, iar cei responsabili vor fi rejudecaţi, dacă este necesar.

Acest lucru a ridicat posibiliatea ca până şi Mubarak (aflat momentan în închisoare pe viaţă) să fie rejudecat, alături de alte figuri importante ale vechiului regim, care anterior au fost achitate.

În aceeaşi declaraţie, Morsi l-a demis şi pe procurorul general şi a extins termenul pentru predarea unei noi Constituţii cu încă două luni. Dar, în timp ce aceste rezoluţii ar putea fi întâmpinate cu bucurie de unii, modul prin care Morsi şi-a extins prerogativele i-a alarmat pe alţii.

„Modul în care acesta operează i-a făcut pe oameni să reacţioneze astfel, pentru că le aduce aminte de Mubarak“, a declarat pentru CNN Peter Jones, expert în Orientul Mijlociu.

În ce stadiu este noua Constituţie

În ciuda termenului de predare prelungit, personalul însărcinat cu redactarea documentului s-a grăbit să realizeze o variantă finală după un maraton de 21 de ore de discuţii.

Noul document va fi supus unui referendum public pe 15 decembrie, iar în cazul în care va intra în vigoare, Morsi promite să anuleze decretele.

În timp ce unii critici au văzut această mişcare ca pe o tentativă reuşită de a pune mâna pe putere şi de a sabota Constituţia, alţii au văzut în graba de a elabora documentul o încercare de a înlătura criza: adoptarea noii Constituţii au putea pune capăt dispoziţiilor lui Morsi, fără ca acesta să fie înlăturat de la putere.