Capitalul fuge peste Ocean
0Companiile mari încep să-şi retragă banii din Europa, de teama unei destrămări a eurozonei. Zeci de miliarde de euro au fost transferate anul acesta în conturi din SUA.
Premierul de la Roma a avertizat la Berlin: italienii încep să-i urască pe germani, după opoziţia Berlinului la unele măsuri anticriză care ar ajuta Italia. Berlinul a ripostat. „Tonul dezbaterii a devenit periculos. Trebuie să avem grijă ca Europa să nu se rupă", avertiza ministrul de Externe german, Guido Westerwelle. În acelaşi timp, şeful Eurogrupului, Jean Claude Juncker, care a ocolit de multe ori răspunsul franc la întrebarea: „Ce se întâmplă dacă Grecia nu mai rezistă în zona euro ?", a revenit săptămâna aceasta şi a spus că ieşirea Greciei nu e de dorit, dar „e gestionabilă".
Criza euro se prelungeşte
Frica de scindare a zonei euro nu e nouă, dar se adânceşte, iar îngrijorările din pieţe se simt tot mai apăsat în deciziile de afaceri. Companiile îşi retrag banii din Europa pe măsură ce încrederea în euro se estompează, iar marile grupuri se tem de o prăbuşire a zonei euro astfel că transferă miliarde de euro în Statele Unite. Compania olandezo-britanică Shell a anunţat că va transfera 15 miliarde de euro - majoritatea rezervelor sale în numerar -, iar altele îi vor urma exemplul, scrie cotidianul austriac, „Kurier", citat de Presseurope. Ultimele calcule arată că, între decembrie 2011 şi mai 2012, investitorii din Statele Unite şi-au repatriat din Europa aproape 50 de miliarde de dolari (aproximativ 40,2 miliarde de euro). Acesta reprezintă cel mai mare aport de flux de numerar în Statele Unite din 1999 şi până acum.
Mişcările de pe Wall Street
Tendinţa este chiar mai puternică, scrie presa economică de la Londra. Băncile de pe Wall Street le spun tot mai insitent partenerilor să îşi restructureze portofoliile sau să caute alte bănci din cauza unei potenţiale ieşiri a unui stat UE din zona euro. La Londra, „ Financial Times" publică detalii legate de bănci importante care îşi sfătuiesc din ce în ce mai mult clienţii să se pregătească pentru o scindare a zonei euro. Situaţia din Europa este văzută ca fiind mult mai periculoasă decât recuperarea lentă a Americii. „Băncile americane şi-au redus expunerea netă faţă de ţările din zona euro aflate în dificultate. Dar au demarat deja şi alte procese subterane pentru a se asigura că, dacă o ţară părăseşte zona euro, nu se vor afla în situaţia de a primi plăţi într-o monedă devalorizată precum drahma sau peseta", notează „Financial Times".
Ce spune Bruxelles-ul?
Zona euro e în aşteptare. Troica va reveni asupra Greciei în septembrie, Spania - presată de SUA - nu a făcut nicio cerere de acordare a vreunui ajutor suplimentar de urgenţă de la UE, aşa cum a confirmat ieri purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, iar Italia a pornit ofensiva de convingere a Berlinului asupra câtorva măsuri-cheie pentru zona euro. În plină campanie de presiune reciprocă a celor mai mari economii din zona euro, Bruxelles-ul merge pe planurile funcţionăreşti aprobate la nivelul Uniunii Europene. Unul dintre ele este supravegherea bancară. Comisia va veni în septembrie cu propunerea detaliată privind supravegherea sistemului bancar european, acţiune văzută ca un element-cheie pentru a răspunde crizei datoriilor, anunţă „Wall Steet Jornal", care citează un oficial european.
Supravegherea bancară reprezintă o condiţie-cheie pentru a permite Mecanismului European de Stabilitate (fondul permanent de împrumut al zonei euro) să poată fi folosit la recapitalizarea bancară atunci când e cazul. Germania, cea mai mare economie din zona euro şi, în mare măsură, casierul regiunii, nu va permite fondului de salvare să intervină direct în salvarea băncilor fără un sistem de supraveghere bancară centralizat. Executivul UE speră ca propunerile privind supravegherea bancară să fie aprobate de statele membre la ultimul Consiliu European din acest an, programat pe 13-14 decembrie, la Bruxelles. În aceste condiţii, supravegherea bancară integrată va putea începe din ianuarie anul viitor.