Boom-ul Indiei și criza Rusiei. Cum ajută banii o nouă aterizare a omului pe Lună

Cursa spațială pe care India își propune să o câștige săptămâna aceasta prin prima aterizare pe Lună are legătură cu știința, cu politica de prestigiu național și cu o nouă frontieră: banii.

Nava indiană Chandrayaan-3 se îndreaptă miercuri spre o aterizare pe Lună. Dacă va reuși, analiștii și directorii se așteaptă la un impuls imediat pentru industria spațială în curs de dezvoltare a națiunii sud-asiatice, scrie reuters.com.

Luna-25 a Rusiei, care a fost lansată în urmă cu mai puțin de două săptămâni, era pe cale să ajungă prima - înainte ca modulul de aterizare să se prăbușească de pe orbită, luând cu el, probabil, finanțarea pentru o misiune succesoare, spun analiștii.

Competiția aparent bruscă pentru a ajunge într-o regiune a Lunii neexplorată până acum amintește de cursa spațială din anii 1960, când Statele Unite și Uniunea Sovietică se întreceau.

Dar acum spațiul este o afacere, iar polul sud al Lunii este un premiu datorită gheții de acolo, care, potrivit planificatorilor, ar putea susține o viitoare colonie lunară, operațiuni miniere și eventuale misiuni spre Marte.

Cu un impuls din partea premierului Narendra Modi, India a privatizat lansările spațiale și caută să deschidă sectorul investițiilor străine, având ca obiectiv o creștere de cinci ori a cotei sale pe piața globală de lansări în următorul deceniu.

În cazul în care Chandrayaan-3 va reuși, analiștii se așteaptă ca sectorul spațial indian să profite de reputația sa de inginer competitiv din punct de vedere al costurilor. Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) a avut un buget de aproximativ doar 74 de milioane de dolari pentru această misiune.

NASA, prin comparație, este pe cale să cheltuiască aproximativ 93 de miliarde de dolari pentru programul său lunar Artemis până în 2025, a estimat inspectorul general al agenției spațiale americane.

"În momentul în care această misiune va avea succes, va crește profilul tuturor celor asociați cu ea", a declarat Ajey Lele, consultant la Institutul Manohar Parrikar pentru Studii și Analize de Apărare din New Delhi.

CRIZA RUSĂ

În ciuda sancțiunilor occidentale din cauza războiului din Ucraina și a izolării tot mai mari, Rusia a reușit să lanseze o cursă spațială. Dar unii experți se îndoiesc de capacitatea sa de a finanța un succesor al lui Luna-25. Rusia nu a dezvăluit cât a cheltuit pentru această misiune.

"Cheltuielile pentru explorarea spațială sunt reduse sistematic de la an la an", a declarat Vadim Lukașevici, un expert spațial independent și autor stabilit la Moscova.

Faptul că bugetul Rusiei acordă prioritate războiului din Ucraina face ca o repetare a misiunii Luna-25 să fie "extrem de improbabilă", a adăugat el.

Rusia a avut în vedere un rol în programul Artemis al NASA până în 2021, când a declarat că va colabora în schimb cu programul lunar al Chinei. Puține detalii despre acest efort au fost dezvăluite.

China a realizat prima aterizare ușoară pe partea îndepărtată a Lunii în 2019 și are planificate mai multe misiuni. Firma de cercetare spațială Euroconsult estimează că China a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru programul său spațial în 2022.

CARTEA DE JOC A NASA

Dar, prin deschiderea către banii privați, NASA a furnizat manualul pe care îl urmează India, au declarat oficialii de acolo.

SpaceX, compania lui Elon Musk, de exemplu, dezvoltă racheta Starship pentru activitatea sa de lansare de sateliți, precum și pentru a transporta astronauții NASA pe suprafața Lunii, în cadrul unui contract de 3 miliarde de dolari.

Dincolo de acest contract, SpaceX va cheltui aproximativ 2 miliarde de dolari pentru Starship în acest an, a declarat Musk.

Firmele spațiale americane Astrobotic și Intuitive Machines (LUNR.O) construiesc nave de aterizare lunară care ar trebui să fie lansate la polul sud al Lunii până la sfârșitul anului sau în 2024.

Iar companii precum Axiom Space și Blue Origin a lui Jeff Bezos dezvoltă succesori cu finanțare privată pentru Stația Spațială Internațională. Luni, Axiom a declarat că a strâns 350 de milioane de dolari de la investitori saudiți și sud-coreeni.

Spațiul rămâne riscant. Ultima încercare de aterizare a Indiei a eșuat în 2019, în același an în care un startup israelian a eșuat în ceea ce ar fi fost prima aterizare pe Lună finanțată din fonduri private. Startup-ul japonez ispace (9348.T) a avut o încercare de aterizare eșuată în acest an.

"Aterizarea pe Lună este dificilă, după cum vedem", a declarat Bethany Ehlmann, profesor la California Institute of Technology, care lucrează cu NASA la o misiune din 2024 pentru a cartografia polul sudic lunar și gheața de apă din acesta.

"În ultimii ani, luna pare să mănânce nave spațiale".