„Bazarul de arme“ pentru terorişti de pe Facebook
0Arme de foc dintre cele mai diverse sunt vândute în "bazarurile de arme" ale unor grupuri de pe Facebook, potrivit unei investigaţii a publicaţiei americane „The New York Times“, pornind de la un studiu dat publicităţii de grupul de consultanţă ARES (Armament Research Services) care s-a concentrat pe comerţul online cu armament uşor în Libia.
Investigaţia publicată de The New York Times are la bază şi propriile materiale de presă pe tema unui trafic de arme similar care are loc în Siria, Irak şi Yemen. Acest trafic are loc în ţări în care gruparea jihadistă Stat Islamic este foarte activă şi unde miliţii armate şi alte grupări teroriste, inclusiv Al Qaida, au o prezenţă constantă. În toate cele patru ţări — Siria, Irak, Libia şi Yemen — autorităţile nu controlează suprafeţe imense din teritoriu, iar societatea civilă se află sub o presiune intensă.
Studiul ARES menţionează că revoluţia din 2011 din Libia a pus capăt reglementării de către statul libian a comerţului cu arme. Depozitele armatei au fost sparte, iar arme de diverse calibre au ajuns în mâinile grupărilor armate non-statale şi ale comercianţilor particulari, se arată în studiul ARES.
"De la o piaţă internă practic inexistentă, revoluţia şi perioada postrevoluţionară au dus la apariţia unui amplu comerţ ilicit cu arme. Mulţi dintre jucătorii de pe această nouă piaţă au început să folosească noile tehnologii pentru a-şi face reclamă. Vânzările online prin intermediul platformelor de social media reprezintă unul dintre instrumentele folosite în prezent în acest scop", se menţionează în studiul ARES.
Doritorii pot cumpăra de pe Facebook mitraliere, lansatoare de rachete fără recul, armament antitanc, rachete detectoare de căldură şi sisteme portabile de rachete sol-aer, mai scrie ARES în studiul său. Postările de pe Facebook sunt o dovadă a eforturilor pe scară largă de a vinde armament militar dorit de terorişti şi de militanţi. Printre armele care pot fi cumpărate de pe Facebook sunt şi multe distribuite de Statele Unite forţelor de securitate din Orientul Mijlociu.
După ce The New York Times a prezentat Facebook şapte exemple de grupuri suspecte, compania a închis şase dintre ele. De la începutul anului, Facebook a interzis vânzările private de arme şi muniţii pe reţeaua socială şi pe subsidiara Instagram.