Attila Korodi, buturuga mică pentru carul SUA
0Industria americană de biotehnologie a încercat să pătrundă în UE prin intermediul României, se arată într-o telegramă Wikileaks din ianuarie 2005, preluată de cotidianul ungar „Népszabadság“.
Potrivit documentelor Ambasadei SUA din Bucureşti, producţia organismelor modificate genetic (OMG) şi lobby-ul european legat de acest subiect au stat în permanenţă în centrul relaţiilor bilaterale. România este un caz unic în regiune, deoarece produce soia modificată genetic, interzisă în UE. Din această cauză, SUA au ales România drept cap de pod pentru „strategia OMG". În 2006, înaintea aderării României la UE, ambasadorul Nicholas Taubman atrage atenţia oficialilor din SUA că fermierii români sunt mari susţinători ai OMG, dar că există puternice presiuni din partea Comisiei Europene ca România să respecte reglementările UE. În caz contrar, s-ar putea pune problema amânării aderării, se scrie în telegrama Ambasadei.
Lobby american
Odată cu trecerea timpului, entuziasmul este înlocuit cu dezamăgirea, deoarece ministrul mediului, de etnie maghiară, nu înţelege avantajele biotehnologiei. Într-o telegramă din august 2008 se arată că Attila Korodi, printre altele şi sub presiunea Ungariei, vrea să interzică producţia de porumb modificat genetic, deşi fermierii români îşi dau seama de avantajele biotehnologiei.
Senatorul Richard Lugar, liderul lobby-ului biotehnologiei, nu a reuşit să-l convingă pe Korodi. În sfârşit, în aprilie 2009, Ambasada SUA vorbeşte despre o evoluţie pozitivă, informând despre mai multe întâlniri „de succes" din martie 2009 între Jack Bobo, consilier pe probleme de biotehnologie al Departamentului de Stat, şi o serie de consilieri ai Ministerului român al Agriculturii, care au afirmat că noul guvern sprijină producţia OMG.