Armele nucleare omoară prin înfometare

În cazul unui război atomic, stratul de ozon ar fi grav afectat, s-ar instala „iarna nucleară“ şi temperaturile ar scădea considerabil, iar culturile de grâu, orez, porumb şi soia ar avea serios de suferit.

Un război nuclear între oricare două ţări care ar recurge la utilizarea a 100 de bombe atomice de dimensiunea celei folosite la Hiroshima ar putea produce schimbări climatice ce nu au fost înregistrate vreodată în istoria omenirii.

Avertismentul a fost lansat de doi oameni de ştiinţă care au făcut vreme îndelungată cercetări privind potenţialele consecinţe ale unui război nuclear - Alan Robock de la Universitatea Rutgers şi Owen Brian Toon de la Universitatea din Colorado, Boulder.

Într-un articol publicat în cotidianul „New York Times“, cei doi oameni de ştiinţă au prezentat principalele caracteristici ale unei lumi afectate de un război nuclear, trăgând, totodată, un semnal de alarmă cu privire la programul nuclear al Coreei de Nord şi la lansarea de către Phenian a unei rachete, care, teoretic, a plasat un satelit pe orbită, dar despre care se crede că ar fi reprezentat un test balistic. 

Avertismentul cercetătorilor vine în contextul în care, în prezent, nouă ţări deţin arme nucleare în arsenalul lor, numărul acestora ridicându-se la 15.695, potrivit Ploughshares Fund, o fundaţie ce se ocupă de teme ce ţin de securitatea globală. 94% dintre aceste arme sunt deţinute de Statele Unite şi de Rusia.

Cu excepţia Coreei de Nord, despre care există puţine informaţii, celelalte state care deţin un arsenal nuclear au între 100 şi 300 de arme. Problema este însă că toate au capacitatea de a distruge mediul înconjurător. 

Resursele de hrană, în pericol

Recent, Robock şi Toon au analizat potenţialul impact al unui război nuclear între India şi Pakistan, în care fiecare parte ar detona 50 de bombe de dimensiunea celei de la Hiroshima. Aceste explozii ar produce atât de mult fum încât temperaturile ar scădea, ducând la reducerea perioadelor de creştere a plantelor, ceea ce ar ameninţa resursele globale de hrană.

Cei doi oameni de ştiinţă au afirmat că, potrivit calculelor făcute de ei, în cazul unui război nuclear producţia de grâu, orez, porumb şi soia ar scădea, în decurs de cinci ani, cu 10% până la 40%. 

De asemenea, stratul de ozon s-ar reduce considerabil, fapt ce ar permite ca o cantitate mult mai mare de radiaţii ultraviolete să ajungă pe suprafaţa Pământului. 

Efecte de durată

Alan Robock şi Owen Brian Toon, care au fost implicaţi şi în cercetările legate de „iarna nucleară“, efect climatic prognozat în cazul unui război nuclear, au amintit faptul că modelări climatice recente au confirmat rezultatele cercetărilor iniţiale, arătând că efectele ar dura peste un deceniu.

Fumul produs de o conflagraţie nucleară s-ar ridica la aproximativ 40 de kilometri în atmosferă, unde ar fi protejat de ploaie, fiind nevoie de cel puţin 10 ani pentru a se disipa.

Potrivit celor doi, acordul la care au ajuns SUA şi Rusia în 2010 în ceea ce priveşte reducerea arsenalelor nucleare nu este suficient, iar riscul ca armele nucleare să fie utilizate din greşeală, într-o situaţie de panică în urma unui incident internaţional, de un hacker sau de un lider al unei ţări nucleare nu poate fi înlăturat decât prin eliminarea acestora.