Armata egipteană îl sacrifică pe Mubarak

Fostul preşedinte şi cei doi fii au fost arestaţi pentru 15 zile. Militarii au dispersat o demonstraţie în Piaţa Tahrir. Hosni Mubarak a suferit o criză cardiacă în timpul unui interogatoriu. El este acuzat de uciderea protestatarilor, deturnare de fonduri şi abuz de putere.

Parchetul de la Cairo a anunţat ieri pe Facebook reţinerea fostului preşedinte şi a celor doi fii, Gamal şi Alaa, pentru 15 zile, în cadrul unei anchete privind folosirea violenţei împotriva manifestanţilor în timpul revoltelor ce au dus la demisia lui Mubarak. Aproape 800 de persoane au murit în timpul revoltei. Cei trei urmează să fie interogaţi şi în cadrul unei anchete privind acte de corupţie ale fostului regim. „Din motive de securitate", interogatoriul nu a avut loc la Cairo, ci într-un loc neprecizat. Purtătorul de cuvânt al ministrului de Interne, Mansur Al-Issawi, a precizat că Mubarak a fost transportat marţi seara la spitalul din Sharm el-Sheikh, unde interogarea a continuat.

Ieri, veştile despre locul unde se află Mubarak, precum şi despre starea sa de sănătate erau contradictorii. Citând televiziunea egipteană de stat, CNN relata că nu ar fi fost vorba de o criză cardiacă, ci de o cădere nervoasă. Potrivit unor surse din cadrul forţelor de securitate, fostul preşedinte ar fi rămas în spitalul din Sharm el-Sheikh, în timp ce Al-Jazeera relata că Mubarak ar fi fost transportat cu un elicopter la un spital din Cairo.

O sursă medicală de la spitalul din Sharm el-Sheikh a declarat pentru agenţia oficială Mena că starea de sănătate a lui Mubarak, în vârstă de 82 de ani, este „instabilă". Alaa şi Gamal au fost duşi la închisoarea Tora din apropiere de capitală, unde se află şi alţi foşti demnitari, printre care fostul premier Ahmed Nazif, fostul preşedinte al Senatului Safwat el-Sherif şi fostul şef de cabinet al preşedintelui, Zakaria Azmi.

Bani doar în ţară

Armata readuce sârma ghimpată în capitală    Foto: reuters

Înainte de a fi chemat la audieri, Mubarak a criticat acuzaţiile care i se aduc. „Nu pot să tac în faţa unei campanii pline de minciuni având ca scop pătarea reputaţiei mele şi a familiei", a declarat fostul preşedinte pentru „Al-Arabiya". După ce Mubarak a renunţat la putere sub presiunea revoltelor, au apărut numeroase informaţii referitoare la uriaşa avere pe care familia sa ar fi acumulat-o în cei 30 de ani de "domnie". El a negat că ar avea 70 de miliarde de euro, susţinând că singurele sale economii sunt cele aflate în băncile egiptene.

Nicio schimbare

Perioada de tranziţie este digerată greu de egipteni. Mulţi au impresia că nimic nu s-a schimbat de la plecarea lui Mubarak şi preluarea temporată a puterii de către Consiliul Naţional Suprem al Armatei. Între timp, militarii încep să se transforme din aliaţi ai protestatarilor, în inamici. Armata a dispersat marţi după-amiază o demonstraţie în Piaţa Tahrir, locul de unde a pornit mişcarea de contestare a fostului regim. Sute de manifestanţi au revenit încă de vineri în piaţă, unde au strigat sloganuri ostile la adresa mareşalului Hussein Tantawi, liderului Consiliului.

Agenţia oficială Mena s-a referit la persoanele arestate de armată în piaţă ca la nişte „infractori". De altfel, armata a mai intervenit o dată împotriva protestatarilor, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Două persoane au fost ucise şi peste 70 au fost rănite. „Am fost atacaţi la 2.30 noaptea. Orice le pica în cale militarilor era luat la bătaie: femei, copii, tineri sau bătrâni", a povestit pentru BBC Fawzi Radwan, unul dintre protestatari.

Proces lent

Criticile egiptenilor la adresa militarilor se înmulţesc. Armata este acuzată că tărăgănează procesul împotriva foştilor demnitari. Analiştii pun pe seama acestor presiuni din partea populaţiei reţinerea celor trei pentru 15 zile. „În ultimile săptămâni Tantawi şi Consiliul Naţional Suprem au fost criticaţi dur deoarece procesul este prea lent, iar militarii au grijă de Mubarak ca şi cum ar fi comandantul lor", crede Shadi Ghazali Harb, membru al unei mişcări prodemocratice.

Expertul Hassan Nafaa consideră că plasarea în detenţie a lui Mubarak şi a celor doi fii ai săi a avut ca scop oprirea acuzaţiilor de suspiciune privind protejarea acordată de militari fostului lor lider. Mai multe organizaţii care intenţionau să se strângă din nou, mâine, în Piaţa Tahrir, au anunţat că sunt în expectativă pentru a vedea cât de repede se mişcă armata şi parchetul. 

"În ultimele săptămâni, Tantawi şi Consiliul Naţional Suprem au fost criticaţi dur deoarece procesul este prea lent, iar militarii au grijă de Mubarak ca şi cum ar fi comandantul lor.''
Shadi Ghazali Harb
activist egiptean

Condamnat pentru insultarea militarilor

Libertatea de exprimare în Egipt a primit o lovitură chiar de la armată, văzută de egipteni drept garantul schimbării. Maikel Nabil, un blogger în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat duminică, în mare taină, la trei ani de închisoare pentru „răspândirea de informaţii false" despre armată şi „insultarea militarilor".
Tânărul a postat pe blogul său, luna trecută, imagini video în care militarii băteau nişte protestatari în timpul revoltelor. Totodată, el a scris pe blog că nimic nu s-a schimbat de la plecarea lui Hosni Mubarak.

Libertatea de expresie, o iluzie

Protestele nu s-au încheiat odată cu demisia lui Mubarak   Foto: reuters

Nabil nu este primul care acuză militarii de folosirea forţei, dar armata a negat în repetate rânduri acuzaţiile. Un membru al Consiliului Naţional Suprem a declarat că libertatea de expresie este protejată de lege, dar este o infracţiune să faci lucruri care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii armatei egiptene, cea care conduce Egiptul până la alegeri. Sentinţa dată de un tribunal militar în absenţa avocaţilor lui Nabil nu este definitivă, ea trebuie să fie confirmată de comandantul districtului militar din Nasr City.

„Condamnarea lui Maikel Nabil este probabil cea mai grea lovitură împotriva libertăţii de expresie de la încarcerarea de către guvernul Mubarak în 2007 a unui alt blogger", spune Joe Stork de la Human Rights Watch. În octombrie 2010, Maikel Nabil a devenit primul egiptean care a refuzat să efectueze serviciul militar obligatoriu. Mai mulţi egipteni care au participat la proteste susţin că au fost victimele torturilor şi abuzurilor din partea militarilor, iar unii ar fi fost judecaţi de tribunale militare. În pofida garantării libertăţii de exprimare, toate articolele despre armată din presa egipteană sunt publicate abia după ce sunt verificate şi aprobate.

Creştinii din Egipt se interesează cum pot emigra

Plecarea lui Hosni Mubarak nu a fost de bun augur pentru creştini, care reprezintă circa 10% din populaţia Egiptului. Mulţi copţi iau în calcul posibilitatea de a părăsi ţara de teama instabilităţii prelungite şi a influenţei în creştere a grupărilor politice islamiste. Mai multe firme de avocatură spun că au primit numeroase telefoane în ultimul timp de la copţi care se interesează de formalităţile de emigrare.

Avocatul Naguib Gabriel declară că primeşte săptămânal circa 70 de telefoane pe această temă. Cei mai mulţi sunt interesaţi de Canada unde există o importantă minoritate coptă şi de Statele Unite. Atacurile violente împotriva copţilor s-au înmulţit. O biserică din Cairo a fost închisă luna trecută în urma unor atacuri repetate din partea unei mişcări religioase extremiste. Vremurile în care creştinii şi musulmanii demonstrau împreună în Piaţa Tahrir par foarte îndepărtate, notează publicaţia „Al-Masry Al-Youm".