Apel la manifestaţii în Egipt, în prima zi de vineri a Ramadanului

Susţinătorii şi adversarii preşedintelui Mohamed Morsi, înlăturat de la putere săptămâna trecută de armată, fac apel la manifestaţii la Cairo în prima zi de vineri a lunii sacre a Ramadanului, care a debutat într-un climat tensionat şi de incertitudine politică, relatează AFP.

Islamiştii favorabili preşedintelui demis, care denunţă fără încetare o "lovitură de stat", trebuie să se reunească în jurul moscheii Rabaa al-Adawiya, în suburbia Nasr City, pe care o ocpă de aproape două săptămâni.

Tabăra favorabilă noii puteri, care a preluat controlul după o lovitură de stat militară la 3 iulie, intenţionează să se mobilizeze în piaţa Tahrir, în centrul oraşului, şi în apropierea palatului prezidenţial. la Heliopolis, la periferia Cairo.

Cea mai are reuniune ar putea avea loc spre sfârşitul zilei, la întreruperea postului, la apusul soarelui.

Această lună sacră pentru lumea musulmană începe într-o ambianţă mai puţin animată decât de obicei în Egipt, ţara cea mai populată din lumea arabă, cu aproximativ 84 de milioane de locuitori, reflectând tensiunile care prevalează de la îndepărtarea de la putere a lui Morsi.

Tradiţionalele lampioane multicolore care decorează casele şi străzile sunt mai rare, iar pieţele sunt mai puţin frecventate.

În cursul nopţii, un poliţist de rang înalt a fost ucis şi un altul a fost rănit într-un atac comis împotriva unui punct de control din Sinai (nord-est), iar un post de poliţie a fost atacat în oraşul El-Arish de bărbaţi înarmaţi, au anunţat autorităţile.

Provincia Sinai se confruntă cu probleme de securitate recurente de la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în 2011, care s-au multiplicat după demiterea lui Morsi.

Aproximativ 100 de persoane au fost ucise după ce Mohamed Morsi, acuzat că a trădat idealurile democratice ale revoltei împotriva lui Hosni Mubarak, de administrare proastă şi pentru că nu serveşte decât interesele confreriei sale, Fraţii Musulmani, a fost demis la 3 iulie.

Susţinătorii lui Morsi subliniază că el este primul preşedinte din istoria Egiptului care nu a fost ales democratic.

Luni dimineaţa, cu câteva zile înainte de începerea Ramadanului, 53 de persoane au murit şi peste 100 au fost rănite în confruntări sângeroase care au avut loc în cadrul unei manifestaţii pro-Morsi în faţa sediului Gărzii Republicane.

Fraţii Musulmani au denunţat un "masacru" comis împotriva manifestanţilor paşnici, armata asigurând că a fost atacată de un grup de "terorişti".

Sfidarea de către islamişti a noilor autorităţi a fost consolidată miercuri de lansarare unui nou mandat de arestare împotriva Ghidului suprem, Mohamed Badie, şi a altor oficiali ai confreriei, căutaţi pentru incitare la violenţă în legătură cu gravele incidente de luni.

Mohamed Morsi se află "într-un loc sigur, pentru propriul lui bine" şi nu face "obiectul niciunei urmăriri", au asigurat autorităţile, dar fostul preşedinte, deţinut de armată, nu a apărut în public de la demiterea sa.

Joi, Statele Unite au presat armata şi autorităţile interimare să înceteze arestările arbitrare ale membrilor Fraţilor Musulmani, asigurând că acest lucru nu poate decât să contribuie la agravarea crizei politice.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a cerut noii puteri să-şi respecte "obligaţiile internaţionale" în materie de drepturi.

Tratativele pentru formarea Guvernului sub conducerea premierului desemnat la începutul săptămânii, Hazem al-Beblawi, continuă.

Prima misiune a lui Beblawi este respectarea planului de tranziţie politică elaborat de preşedintele interimar Adly Mansour, care prevede în special adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de alegeri legislative până la începutul anului 2014.

Acest cadru instituţional a fost respins de islamişti şi este criticat de laicii anti-Morsi, care au promis să prezinte amendamente.