APARTHEID PE INVERS. Comunitatea albilor din Africa de Sud retrăieşte pedepsele celor de culoare
0Apartheidul din Africa de Sud vizează în prezent rezidenţii de culoare albă. Mare parte din comunităţile celor albi sunt nevoite să facă faţă unor condiţii dure de violenţă şi de lipsuri, ceea ce ameninţă le ameninţă siguranţa viitorului în acea ţară.
Orice locuitor din Africa de Sud, indiferent
de culoarea pielii, confirmă că elita ţării este în continuare dominată de cei
albi. Aceştia dictează regulile economiei şi dispun de o influenţă
disproporţionată asupra politicilor naţionale şi mass-media. Tot albii sunt cei
care se bucură de cele mai bune slujbe şi care au cele mai frumoase case.
Cu toate acestea, astfel de relatări formează doar o parte din imaginea generală. Privind dicolo de aparenţe, poate fi descoperită sărăcia cutremurătoare şi vulnerabilitatea albilor africani nefavorizaţi. Imaginea completă arată că doar o parte dintre albi au şansa unui viitor autentic în Africa de Sud, potrivit unui reportaj realizat de BBC.
Clasa muncitoare a celor albi, majoritatea vorbitori ai limbii afrikaans, una dintre cele oficiale în Africa de Sud, trec printr-o perioadă de criză acută. Cu toate acestea, cazurile lor nu sunt făcute publice în afara graniţelor ţării, deoarece situaţia lor este o consecinţă a unui trecut dureros.
Situaţia albilor din ţară este o problemă sensibilă care a apărut drept urmare la brutalitatea şi nedreptatea dimunaţiei albilor asupra nativilor din Africa de Sud, în perioada apartheidului. „Efectele se răsfrâng asupra albilor din zilele noastre, deşi tot ei deţin o mare parte din bogăţia Africii de Sud”, a declarat Mandla Nyaqela, unul dintre liderii politici din ţară.
Cei care suferă astăzi sunt cei mai vulnerabili şi mai slabi membri ai comunităţii celor albi. Aceştia locuiesc în barăci înconjurate de gunoaie şi resturi de maşini, mobile şi bălţi. Aşezămintele lor nu dispun de apă curentă sau electricitate, ci au acces doar la două sau trei toalete vechi puse la dispoziţia unei întregi tabere de astfel de locuinţe.
Rezidenţii albi semicalificaţi au şanse puţine să obţină o slujbă, în condiţiile în care există atât atât de mulţi sud-africani care sunt şomeri. Masa zilnică se rezumă la două porţii de terci cu mălai, fiind oferite de voluntari locali.
Se estimează că există aproximativ 400.000 de albi care trăiesc în astfel de condiţii, de-a lungul ţării. Pentru aceşti rezidenţi albi nu există sistem social sau condiţii de securitate, nimic diferit faţă de condiţiile la care erau supuşi negrii sub apartheid.
Pe de altă parte, mai există un alt grup de sud-africani albi, cotaţi mult mai bine pe scara socială, dar a căror viaţă este puternic ameninţată. În fiecare săptămână presa locală raportează noi cazuri în care fermieri albi înstăriţi sunt ucişi. În Africa de Sud, fermierii albi au de două ori mai multe şanse să fie omorâţi decât poliţiştii, deşi cei din urmă au o viaţă deosebit de periculoasă.
Deşi crimele se remarcă adesea prin brutalitatea ucigaşilor, poliţiştii sud-africani arată dezinteres şi lipsă de implicare pentru a schimba situaţia. Înainte existau 60.000 de fermieri albi în ţară, însă în ultimii 20 de ani numărul lor s-a înjumătăţit.