Amnesty International: Agendele politice toxice cresc numărul infracţiunilor bazate pe ură la nivel mondial

Retorica politică care vizează direct anumite grupuri umane poate fi coroborată cu o creştere a violenţei şi a infracţiunilor bazate pe ură, anunţă organizaţia Amnesty International.

Într-un raport care vizează încălcarea drepturilor omului la nivel mondial în 2016, Amnesty International arată că unul dintre cele mai tensionate momente ale anului trecut a fost reprezentată de săptămâna de după referendumul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – în care numărul infracţiunilor inspirate de ură pe teritoriul Regatului Unit au crescut cu 57%.

Guvernul britanic a fost criticat şi pentru noua lege care permite agenţiilor de securitate un nivel ridicat de acces în vieţile private ale cetăţenilor, prin monitorizarea istoricului de pagini accesate pe internet şi a convorbirilor telefonice.

Directorul campaniilor mediatice al branşei din Marea Britanie a organizaţoeo, Kerry Moskoguiri, a acuzat Marea Britanie că „a creat un climat ostil pentru refugiaţi şi imigranţi”, conform „The Guardian”.

Directorul departamentului studiu al crizelor din cadrul Amnesty International, Tirana Hassan, a opinat că pe parcursul anului 2016 mai mulţi lideri mondiali au îmbrăţişat „ideea periculoasă că unele persoane sunt mai puţin umane decât altele”, numind pe noul preşedinte american Donald Trump din cauza discursului cu tente anti-musulmane, pe premierul maghiar Viktor Orban pentru convocarea unui referendum controversat privind cotele de refugiaţi care ar trebui acceptate de Ungaria ca membru UE precum şi pe preşedintele filipinez Rodrigo Duterte, care a pornit o campanie sângeroasă împotriva traficului de droguri.

„Raportul documentează consecinţele umane reale ale agendei toxice promovate de politicieni precum Trump, Orban sau Duterte, care hăituiesc, dezumanizează şi plasează vina pe grupuri întregi de persoane” a declarat Hassan.

Raportul Amnesty International notează că acest tip de limbaj pune în pericol sistemul de valori înrădăcinat în dreptul internaţional după al doilea război mondial, pentru a proteja grupurile de populaţii de persecuţiile pe criterii etnice sau de apartenenţă religioasă.

Astfel, discursurile de tipul „ne luăm ţara înapoi” sau „facem America măreaţă duin nou”, coroborate cu măsuri precum interzicerea accesului refugiaţilor pe criterii de religie sau folosirea cotelor obligatorii de refugiaţi ca monedă de negociere trimit un mesaj puternic că unele populaţii pot beneficia integral de drepturile omului, în timp ce în cazul altora se pot face excepţii.

La nivel mondial, 36 de state au încălcat tratatele internaţionale prin deportarea forţată a refugiaţilor înapoi în zone de conflict sau alte locuri în care drepturile le erau periclitate. 

Foarte criticat în raportul Amnesty International a fost şi eşecul comunităţii internaţionale de a opri bombardamentul asupra estului oraşului Alep în cadrul războiului civil sirian, în cadrul căreia au fost folosite bombe anti-buncăre şi arme chimice; lipsa de acţiune fermă în acest caz „aduce aminte de eşecuri similare în Rwanda şi Srebenica”, conform raportului.