Alegeri locale în Hong Kong, pe fundalul protestelor prodemocraţie

În Hong Kong au loc alegeri locale, pe fundalul marilor proteste prodemocraţie izbucnite în iunie, în apărarea principiului „o ţară, două siseme” politice din fosta colonie britanică, retrocedată Chinei în 1997. Până acum, votul local în care se aleg cei 452 de membri din 18 consilii de district, nu aducea multă lume la vot.

Participarea la alegerile locale din Hong Kong era semnificativă duminică dimineaţa, în condiţiile în care mişcarea prodemocraţie doreşte să-şi facă auzită vocea şi să sporească presiunea asupra autorităţilor din fosta colonie britanică, începând din iunie scena unei mişcări de contestaţie fără precedent, informează AFP şi Reuters.

În mod normal, acest scrutin menit să-i aleagă pe cei 452 de membri din 18 consilii de district competente în problemele vieţii zilnice, cum este colectarea deşeurilor menajere, nu stârneşte entuziasm. Nu şi de data aceasta, când Hong Kong-ul traversează cea mai gravă criză politică de la revenirea sub tutela Beijingului, în 1997, cu manifestaţii şi acţiuni tot mai violente pentru a cere reforme democratice.

Consiliile de district au fost întotdeauna dominate de un bloc de aleşi total aliniaţi Beijingului.

De data aceasta, aproape peste tot în regiunea semiautonomă, cozi lungi s-au format lângă secţiile de vot. Guvernul a anunţat că participarea în primele două ore de alegeri este de trei ori mai mare decât cea din 2015.

În total, 4,13 milioane de hong-kongonezi sunt înscrişi pe listele de vot - dintr-o populaţie de 7,3 milioane de locuitori - cu peste 400.000 mai mulţi decât în urmă cu patru ani.

În opinia experţilor, reprezentanţii prodemocraţie îşi vor întări poziţiile în consiliile de district, rămânând cu toate acestea departe de majoritate.

Locuitorii din Hong Kong votează sub privirile atente ale poliţiştilor pentru a vota la alegerile locale pentru consiliile districtuale, eveniment perceput de marea majoritate ca un referendum după luni de proteste care zguduie fosta colonie britanică de la începutul lunii iunie, transmite dpa.

Peste 1.100 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru ocuparea celor 452 de locuri din consiliile districtuale ale oraşului, prima treaptă în sistemul de guvernare semi-democratic al insulei.

Nu este clar cum vor fi influenţate rezultatele scrutinului de dezvăluirile apărute la acest sfârşit de săptămână în mass-media australiene, conform cărora agenţi chinezi sub acoperire au intervenit în mod deliberat în politica din Hong Kong.

Aceste dezvăluiri reprezintă doar cel mai recent scandal dintr-o perioadă electorală deja plină de evenimente, în care candidaţi din ambele capete ale spectrului politic au fost agresaţi de atacatori înarmaţi.

Candidaţii pro-democraţie au fost, de asemenea, atent selectaţi în procesul de validare a candidaturilor în funcţie de părerea lor despre independenţa Hong Kong-ului, ceea ce a dus la descalificarea activistului pentru democraţie Joshua Wong.

Protestele au fost declanşate în iunie de nemulţumirea populaţiei faţă de adoptarea unui cadru legislativ ce ar fi permis extrădarea rezidenţilor în China continentală, dar au devenit, ulterior, o mişcare de masă împotriva guvernării locale, a celei de la Beijing, dar şi a violenţei poliţiei.

Sute de mii de oameni au participat la proteste, mulţi motivaţi de teama creşterii influenţei din partea Beijingului, în pofida promisiunilor de semi-autonomie până în 2047.

Partidele politice şi activiştii au folosit protestele, care au scos în stradă sute de mii de oameni, pentru a înregistra noi alegători.