Adunis Asbar, cel mai mare poet arab, îi avertizează pe europeni că Islamul nu poate fi modernizat
0Poetul sirian Ali Ahmad Said, câştigătorul Premiului „Pace Erich Maria Remarque“, a explicat că "nu poţi reforma o religie, dacă aceasta nu este separată de stat".
"Dacă nu există acest lucru, nu va exista nici democraţie, mai ales fără egalitatea dintre femeie şi bărbat. Păstrăm un sistem teocratic, deci adio!", a declarat pentru „Die Welt“ poetul cunoscut sub pseudonimul Adonis.
Adunis Asbar, susţine că islamul nu mai produce nimic bun, continuă să existe, "dar nu vor face lumea mai bună".
Poetul sirian menţionează că a fost „mult timp un oponent al lui Assad, care a transformat ţara într-o imensă închisoare, dar adversarii săi, aşa-numiţii revoluţionari, comit crime în masă, taie capetele oamenilor, vând femeile în cuşti ca pe bunuri personale şi calcă în picioare demnitatea umană”.
Ali Ahmad Said s-a născut în Qassabine aproape Latakia în nordul Siriei, la 1 ianuarie 1930 într-o familie alawită. A început de tânăr să lucreze la câmp, dar tatăl său l-a încurajat să scrie poezie. El a urmat liceul francez din Tartus în 1942. În 1947, fără acorul părinţilor, a mers în oraşul din apropiere, unde se întâlneşte cu preşedintele sirian Shukri al-Kouwatli. Impresionat de talentul tânărului, preşedintele a decis să-i plătească studiile. A luat bacalaureatul în Latakia în 1949. Acesta a fost, de asemenea, momentul când şi-a luat pseudonimul Adonis pentru publicarea unor poezii. A urmat Universitatea din Damasc, lându-şi licenţa în filozofie.
În 1955 a fost închis şase luni pentru apartenenţă la Partidul Naţionalist Sirian, care susţinea o naţiune mare siriană în Orientul Mijlociu. După eliberarea sa în 1956, a fugit la Beirut, unde a fondat, în anii 1960, împreună cu poetul siriano-libanez Yusuf al-Khal, revista Chi'r ("Poezia"). A obţinut naţionalitatea libaneză în 1962. Adonis s-a dedicat activităţii literare şi politice.
În 1968, a fondat revista MaWaKif ( „Poziţii“) - interzisă în lumea arabă. A tradus în arabă Baudelaire, Henri Michaux, Saint-John Perse şi în franceză pe Abul Ala al-Maari. Adonis urmăreşte reînnoirea poeziei arabe contemporane bazându-se pe trecut glorios al acesteia, dar, de asemenea, ţinând cont de bogăţia poeziei occidentale. Din cauza războiului civil a fugit din Liban în 1980 şi s-au refugiat la Paris, în 1985. El este reprezentantul Ligii Arabe la UNESCO. Acum considerat unul dintre cei mai mari poeţii arabi în viaţă.