Adopţiile româneşti, în scandalul notelor secrete

Nicholas Taubman, fostul ambasador american la Bucureşti, a criticat opacitatea Guvernului român privind adopţiile internaţionale, în 2006. Telegrama trimisă de la Bucureşti la Washington face parte dintre cele peste 250.000 de documente pe care WikiLeaks le face publice în aceste zile.

Site-ul WikiLeaks a publicat ieri prima telegramă trimisă de Ambasada SUA de la Bucureşti. Este vorba de un document datat aprilie 2006 în care se face referire la procesul de adopţii internaţionale din România.

Telegrama precizează că „la 5 aprilie, ambasada a primit prin poştă o scrisoare  de la Theodora Bertzi, secretar de stat al Oficiului Român pentru Adopţii din cadrul Guvernul României".

Citiţi şi: Wikileaks: Note ale Departamentului de Stat despre România privind asistenţa şi acordurile militare

Scrisoarea conţinea raportul final al Comisiei de lucru a Guvernului, stabilită în iunie 2005 pentru a verifica petiţiile înaintate de familii străine pentru a adopta copii români orfani sau abandonaţi. Raportul arăta că niciunul dintre cei 1.092 de copii identificaţi de comisie nu vor fi disponibili pentru adopţie. Scrisoarea enumeră motivele şi situaţia fiecărui copil în parte.

„Presiuni asupra guvernului"

În telegramă este criticat „procesul total lipsit de transparenţă" al Guvernului şi „calitatea opacă a raportului" , care „sugerează  că unii dintre copii ar putea să rămână, de fapt, în situaţii nepermanente în care bunăstarea lor nu e protejată adecvat". 

Este avansată ideea ca ambasada să pună presiune asupra Guvernului României pentru a supune acel raport unei analize internaţionale transparente şi obiective şi pentru a stabili un cadru legal ce ar permite adopţiile între ţări.

Documentul e clasificat drept „confidenţial", iar în finalul său apare semnătura „Taubman". Nicholas F. Taubman a fost ambasadorul SUA în România în perioada decembrie 2005 - decembrie 2008.

Bank of America, ţinta WikiLeaks?

Oficialii Bank of America au negat ieri afirmaţiile potrivit cărora instituţia ar fi „marea bancă din SUA" despre care fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a declarat, într-un interviu pentru "Forbes", că ar avea date compromiţătoare. Website-ul american de stânga "Huffington Post" a făcut această deducţie, citând un interviu din octombrie 2009, din revista "Computer World", în care Assange spusese că deţine un hard drive al unui executiv de la Bank of America ce dovedeşte "un ecosistem al corupţiei".

„Nu avem nicio dovadă care să susţină afirmaţia. Nu ştim de nicio afirmaţie recentă a WikiLeaks care care să facă referire la Bank of America", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al băncii, Scott Silvestri. Assange a afirmat, luni, că va da publicităţii, în ianuarie, informaţii ce "ar putea duce la prăbuşirea a una sau două bănci" americane.

Interpolul a emis mandat internaţional de arestare pe numele lui Julian Assange, căutat de justiţia suedeză într-o anchetă pentru viol.