Adios Cristina Kirchner: Argentina  începe un nou capitol odată cu alegerile prezidenţiale de duminică

Alegerile prezidenţiale de duminică din Argentina vor pune capăt la 12 ani de aflare la putere a cuplului Nestor (2003-2007) şi Cristina (2007-2015) Kirchner. Constituţia argentiniană nu-i mai permite Cristinei Kirchner să candideze la al treilea mandat consecutiv.

Scrutinul prezidenţial se anunţă strâns, scrie Le Monde. Dintre cei trei candidaţi favoriţi, doi sunt peronişti: Daniel Scioli (Frontul pentru Victorie, FPV) şi Sergio Massa (Uniţi pentru o nouă alternativă, UNA). Al treilea candidat favorit este Mauricio Macri, primarul de dreapta al capitalei Buenos Aires, la conducerea coaliţiei Propunerea republicană (PRO). 

Daniel Scioli este dat câştigător de majoritatea sondajelor. Potrivit unor sondaje, el ar  urma să obţină victoria încă din primul ţur. Alte sondaje anunţă o confruntare Scioli-Macri în cel de-al doilea ţur.

Conform sistemului electoral argentinian, un candidat este ales din primul tur dacă obţine 45% din voturi sau chiar şi 40%, dar cu o distanţă de 10 puncte procentuale faţă de locul doi.

Daniel Scioli (58 de ani)

FOTO AFP

Omul de afaceri Daniel Scioli este guvernatorul peronist al provinciei Buenos Aires, principalul bastion electoral al ţării. El a intrat în politică în 1989, de partea lui Carlos Menem, fostul preşedinte peronist (1989-1990) convertit la liberalism, şi a fost desemnat candidat pentru a-i succede Cristinei Kirchner, în pofida neîncrederii reciproce. El promite atragerea investiţiilor străine şi combaterea insecurităţii şi traficului de droguri. Scioli are de partea sa puternicul aparat al partidului peronist, sprijinul majorităţii guvernatorilor provinciali, precum şi pe cel al mai multor organizaţii sindicale.

Mauricio Macri (56 de ani)

FOTO AFP

Inginerul Mauricio Macri este fiul unuia dintre cei mai bogaţi antreprenori din Argentina. El a deţinut funcţia de preşedinte al clublui de fotbal Boca Junniors şi a fondat partidul de dreapta „Angajament pentru schimbare“, care face parte, din 2005, din coaliţia Propunerea republicană. Această coaliţie s-a aliat cu Uniunea Civică Radicală, cel mai vechi partid din tară.

El a fost ales primar al capitalei Buenos Aires în 2007, cu 62% din voturi, promiţând creşterea numărului de poliţişti în vederea combaterii insecurităţii.

El s-a angajat în menţinerea politicilor sociale implementate de soţii Kirchner, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi. Totodată, pledează pentru atragerea investiţiilor străine, într-o economie în pământ. Înconjurat în timpul campaniei de femei, Macri promite să aibă aceleaşi reuşite la preşedinţie precum la conducerea capitalei.

Sergio Massa (43 de ani)

FOTO AFP

Avocatul Sergio Massa a fost ales deputat după ce a deţinut - de două ori – funcţia de primar al bogatei localităţi Tigre, în provincia Buenos Aires. Pentru scurt timp, în perioada 2008-2009, a fost şef de cabinet al preşedintei Cristina Kirchner, după care, odată cu fondarea Frontului renovator, a trecut în opoziţie. Popularitatea sa a crescut în 2014, prin împiedicarea reformei penale. Vrea să combată corupţia, insecuritatea şi traficul de droguri.

Moştenirea cuplului Kirchner

Cristina Kirchner (62 de ani) nu are dreptul să se prezinte la alegerile de duminică, dar ar putea candida la al treilea mandat după o pauză de patru ani. Ea l-a succedat la preşedinţie în 2007 pe soţul sau, Nestor Kirchner (2003-2007), decetat în 2010, pentru a continua politicile sale.

“Renovarea patriei” va continua cu Daniel Scioli, dă asigurări ea. Privindu-l în ochi în timpul unui miting electoral, ea i-a cerut “să aprofundeze procesul de industrializare”.

Dar mediul de afaceri nu apreciază perioada Kirchner, criticată pentru măsurile protecţioniste, care au descurajat investiţiile, şi considerată vinovată de izolarea economică a ţării, odată cu ruperea acordului cu FMI.

Deşi cota de popularitate a Cristinei Kirchner depăşeşte pragul de 50%, fiind adorată îndeosebi de cei defavorizaţi, moştenirea să nu este grozavă.

“Societatea este anesteziată de subvenţii şi de supraconsum”, denunţă intelectualul Jose Nun.