A doua zi de confruntări militare între Armenia şi Azerbaidjan: cel puţin patru morţi. Erevanul caută sprijin la un bloc condus de Rusia. Reacţia Turciei

Tiruri de artilerie au avut loc luni între Azerbaidjan şi Armenia - a doua zi consecutiv -, iar bilanţul morţilor a crescut la patru morţi în Azerbaidjan în urma acestei intensificări a violenţelor între cele două ţări aflate în război de decenii, relatează AFP.

Trei militari azeri au fost ucişi duminică, iar unul luni, în regiunea Tavush, la frontiera dintre cele două foste republici sovietice, a anunţat Ministerul azer al Apărării.

Ministerul armean al Apărării a acuzat, la rândul său, că partea azeră şi-a reluat luni dimineaţa tirurile de obuze vizând poziţii armene, în urma unor prime confruntări de artilerie duminică şi în noaptea de duminică spre luni.

Armenii nu au anunţat victime în rândul lor.

Erevanul şi Baku se acuză reciproc de declanşarea acestor ostilităţi.

Premierul armean Nikol Paşinian a ameninţat într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri că „provocările nu vor rămâne fără răspuns”, iar ministrul său al Apărării David Tanoian a avertizat că forţele armene sunt pregătite să ocupe poziţii în teritoriul inamic dacă este necesar.

Destabilizare în Caucaz

O reuniune a Organizaţiei Tratatului Securităţii Colective (OTSC), un bloc militar condus de Rusia şi din care Armenia face parte, urma să examineze luni această intensificare a violenţelor.

Preşedinţia azeră a acuzat duminică Erevanul de faptul că vrea „să antreneze (această) alianţă politico-militară în conflict”.

Ministerul turc de Externe şi-a exprimat susţinerea faţă de Azerbaidjan, o ţară aliată şi turcofonă.

„Turcia va rămâne, cu toate mijloacele sale, alături de Azerbaidjan în lupta sa în vederea apărării integrităţii sale teritoriale”, a anunţat ministerul turc.

Un război deschis între Azerbaidjan şi Armenia ar putea destabiliza întreaga regiune a Caucazului, în care Rusia şi Turcia au interese geostrategice concurente.

Armenia şi Azerbaidjanul se află în război de la sfârşitul anilor '90, în vederea controlării Nagorno-Karabah - o enclavă cu populaţie majoritar armeană, dar care era dependentă în epoca sovietică de Azerbaidjan.

Enclava Nagorno-Karabah şi-a proclamat în mod unilateral independenţa în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, cu susţinerea Armeniei, declanşând un război cu Azerbaidjanul, soldat cu 30.000 de morţi până la un armistiţiu, în 1994.

Confruntări militare în această regiune sunt frecvente. Confruntări armate la frontiera azero-armenă sunt însă mult mai rare.